FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Sonet XLI (traducere/adaptare după W. Shakespeare)
Text postat de Cristian Vasiliu
Iert micile-ți păcate când absența
Mea se-ntâlnește cu-anii tăi cei sprinteni,
Căci fără seamăn crește frumusețea,
Când trena-i o ispită pretutindeni.
Ești nobil și frumos; pentru plăcere
O țintă ești a celor ce-ți trec pragul;
Și ce bărbat când o femeie-l cere
Nu își preda fără de lupta steagul?
Vai mie! De ai fi în locul meu
Nu ai mustra junețea ta fierbinte,
Ce-ți dă prilej de răzvrătiri mereu
Și-ți cere să rupi două jurăminte?...
Al tău și-al ei, cândva făcute mie,
De dragul tău pierdute-s pe vecie…

Sonnet XLI by William Shakespeare

Those pretty wrongs that liberty commits,
When I am sometime absent from thy heart,
Thy beauty, and thy years full well befits,
For still temptation follows where thou art.
Gentle thou art, and therefore to be won,
Beauteous thou art, therefore to be assailed;
And when a woman woos, what woman's son
Will sourly leave her till he have prevailed?
Ay me! but yet thou mightst my seat forbear,
And chide thy beauty and thy straying youth,
Who lead thee in their riot even there
Where thou art forced to break a twofold truth:
Hers by thy beauty tempting her to thee,
Thine by thy beauty being false to me.

Alte variante:

Gheorghe Tomozei

Măruntele păcate-n care cade
inima ta,de-o părăsesc o clipă,
li-s pe măsura anilor tăi poate,
ispitele când te urmează-n pripă.
Ești nobil ,deci ești prada cea de seamă,
frumos stârnești asalturile numa
și ce bărbat dacă muierea-l cheamă
o va lăsa fără să-și facă suma?
Vai mie!-ai fi putut să-mi uiți conacul
să-ți mustri frumusețea și-acel farmec
ce te-a mânat într-însul să-ți faci veacul
și-ajunse două jumătăți să darme:
Al ei ,prin vraja împlinind ispite
al tău,prin vraja care mă ucide.

Radu Stefănescu

Acele dulci păcate săvârșind,
Când uneori din inimă-ți plecat
Mă vrei, de frumusețea ta se prind,
Și de-anii tăi puțini, nerușinat,
Că nobil ești, deci bun de cucerit,
Cu șarm așijderea, femei te vor,
Și nu-i bărbat de ele plămădit
Din mreajă să le scape-așa ușor.
Dar pân-aici, nebune! În hotar
Nu îmi intra, pe cale ești să faci
Un îndoit păcat: a mea-i, știi doar;
Stârnind-o, ‘n praf și pulbere prefaci
Cu vraja ta privirile-i cuminți,
Și legământul nostru, când mă minți…

Laurean Mihai Gherman

Cu voie faci iertabile greșeli,
Când îți lipsesc din suflet uneori,
Cum anii fragezi se cuvin rebeli,
Tentația ți-e sfetnic deseori.

Ești cavaler, astfel de cucerit,
Tu ești plăcută, demnă de curtat;
Când o femeie-ncearcă, ce tâmpit
Renunță fără a fi profitat?

Însă puteai să nu te-atingi de ea,
Strunind junețe și tumult hoinar,
Ce către desfrânare te-ar forța
Și dublul legământ călcându-l iar:

Tentat de al ei farmec fecioresc,
De frumusețea ta-am să mă feresc.

Axel H.LENN

Prea dulci greșeli ce-n libertate cresc,
De sunt vreodat` absent din al tău piept,
În farmec și în vârstă te-ntâlnesc,
Cum ține-n mers ispita calea-ți drept.

Ai suflet blând, deci ești mereu curtat;
Și ești frumos, deci trupul ți-e dorit;
Și când femeia-mbie, ce bărbat
Va părăsi-o până-i cucerit?

Vai mie, dar’! Puteai un gând să-mi lași,
Să-ntorci splendoarea-ți din prostesc avânt,
Purtând în al ei freamăt ai tăi pași
Să-ncalci senin un dublu legământ:
Al ei față de mine, trup ispititor;
Și-al tău față de mine, suflet trădător.

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23936
Comentarii: 120070
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE