FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
LEHAMITE MARE ÎN LAVRA SINILIE
Text postat de Gheorghe Rechesan
Să-nvârtoși puterea Soarelui cel de viață dătător pre crug și iacătă-ne în prag dă Cireșar ! Odată cu scuturarea florilor dă măr pădureț și ieșirea mieilor la păscut, să-nstăpîni șî lenea în Evropeea. Prozodierii cată mai degrabă pe sub catrințe de mirene sau stau tolăniți pe pajiști cu-un fir de otavă-ntre dinți, visînd la muze nurlii, în loc să puie condeiul la treabă.Doar fratele Radu, cel greu încercat de duhul mucenicului Wiliam își duce crucea,căznind cu pana pre tălmăciri de soneturi engliterești.Ba încaltea și ucenicul Petrică, ăl cu stihuirea peltică, mai bîiguie cîte-o poezea nouă, da' cum toate-s pe-un calapod, ș-acela șontîcăit, cine să-l mai audă!
Geaba trămise protosinghelul Ion ghiers dă aur o misivă meșteșugită, cum că cei fără trecut îs doar colb în calea vremilor, geaba moscalul cîrcotaș latunschi să oțărî că în lavră pîlpîie încă lumînarea aprinsă de sfintele Paști, acu cînd se apropie Rusaliile, duhul inspirațiunii tot nu se pogoară în schitul cu păreți văcsuiți siniliu, ș-o lehamite mare cît toată zăpușeala Eghipetului se pogorî în creieri și văduvi de orice izvodire măiastră mințile fîrtaților.
Bunăoară, iacătă ce izvodiri fără har să-ntrupară în juma de lună prin schit!
Vasilica, harnică cum o știm, moare de grija porcului ce zace-n coteț.
Fratele Tavi se sumețește-n liubov , tăind în voroave cu satîrul casapului, de ți-e mai mare mila; mai bine s-ar milostivi să taie rîmătorul Vasilichii să ne-ndulcim și noi la oleacă de șoric!
Gelu, dac neaoș dîntr-al lui Burebista neam, coborîtor, călare pe cai de fum, își sfișchuie zadarnic sireapul ce tropăie trudnic și n-ajunge nicăieri.
Măicuța Mariana stă zăvorîtă-n chilia ei și scrie epistole ce nu se mai gată.
Valeria bîiguie ceva de-un liubov ciudat din care nu pricepe nimeni nimica.
Cristian, băietan altfel înzestrat și simțitor în ale prozodiei, tot fugăre o hiară de mistreț și nu-l mai ajunge.
Măicuța Elena, de cînd să prăznui cu folos de praznicul împărătesc, mestecă buchiile cu osîrdie, doar-doar or face pui; așa cum o știm dă simțitoare, poate ne veseli cu oareșce prozodeli deșucheate și scuipături de deochi; asta dacă n-o hi și dumneai otînjită de țepușele pîrdalnicului de Cupidon, cela ce s-aține cu arcu-i vrăjit și bucile goale în calea cuconițelor rușinoase.
Eugen, vrednicită calfă de zaraf, numără zilele cu osîrdie, ca pe arginți,da' arginții i-s calpi, iară Iuda nici că-l aude.
Dănuț, ucenic de grădinar răsădi o mlădiță, o udă întruna,da' dînsa nu mai crește și nici nu-nflorește.
Mai amarnic decît lenea, mă-ngrijează lipsa părintelui stareț, cari nu-ș face răgaz să mai dea pîn schit, să vază de stenahoriile păstoriților săi, să-i mustre pre cei lainici, să-i domolească pre cei zăluzi, ori măcar să ne momească cu vreo năzdrăvănie noă, precum cea cu scoaterea unei bucoavne tipărite în care să scrie cei dăruiți cu har!
Treziți-vă dară fîrtaților, stropiți-vă pe obraz cu apă rece din puțul făcător de minuni și purcedeți la treabă pînă nu-și aștern paingii pînzele pe condeiele și bucoavnele voastre și nu cuprinde mucegaiul lehămisirii toți murii cei sinilii.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE