PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
ZUGRĂVIREA EVROPEII Text postat de Gheorghe Rechesan Preumblîndu-se într-un rînd prin ograda mănăstirii, părintele Emanuil se simţea cuprins de tristeţe; venise luna lui Prier, dăduse colţul crud al ierbii, pomii se împodobiseră cu flori, albinele zumzăiau şi-n aer adiau miroazne de miere, de muguri crăpaţi şi de catapetesme deşarte.Stihuitorii erau toţi în chiliile lor, pritocind cîntări ori asudînd vise.Avea de ce să fie părintele stareţ cuprins de stenahorie, căci oriunde întorcea ochii în cele patru colţuri ale zării, vedea doar zidurile golaşe ale lavrei, parcă mai posomorîte şi reci, acu' de cînd natura îmbrăcase straie de serbare!Nu era însă firea lui înţeleaptă astfel întocmită, încît să nu afle ieşire din ăst impas.Surîse unui gînd şăgalnic ce-i încolţi în minte, ca o amintire din povestirile tinereţii sale, pe cînd se-nturna încetişor în sacristie. Dimineaţa, la prima toacă, vorbi tuturor despre închipuirea lăuntrică ce-i da ghes să cate a împodobi zidăria lăcaşului într-un chip nemaivăzut.Îndemnă aşadar pe ucenici să purceadă la trudă şi să izvodească icoane, fiecare după putirinţa sa şi rodnicia simţămintelor, despre Om, D-zeu, Zidirea Lui măreaţă, Sfinţi ori lighioanele Pămîntului, fără nici o oprelişte şi cu tot harul. Pe dată, bucherii spoiră cu var curat toţi murii ş-apoi, încărcaţi cu văpsele, scări şi peneluri felurite, porniră iureşelnic la muncă de gîndeai că-i ceata florentinului Mikaelanghelul, gata să aştearnă fresce pe boleşniţa papei Sixt! Dar oricît se trudeau învăţăceii să-şi zugrăvească simţămintele alese, Cuvioşiei sale lucrarea nu-i era pe plac: ba focul Iadului era prea roş, ba aripa unui înger n-avea destule pene, ori frunzele mărului din Rai nu erau îndestul de verzi, nimic nu-i împlinea voia, măcar că dieci aspri vegheau pe lîngă lucrători, şi-i mustrau cu şfichiul harapnicelor pe spinare cînd greşau.Pe deasupra, stihuitorii mai vîrstnici apucară cu lăcomie o bucată mai întinsă de părete, nemulţămind pre ceilalţi mai tinerei.Iară cînd în cele din urmă izvodirea fu isprăvită, mîhnirea părintelui Manuil fu deplină, căci toţi murii păreau a fi smăsgăliţi de mîna unui copil zburdalnic, ori de penelul vreunui energumen. Atunci într-o sfîntă pornire iconoclasmică, arhireul porunci să fie acoperită zugrăvirea ceea netrebnică cu un strat gros de var amestecat cu piatră vînătă, ca să stîrpească duhul trufiei ca şi mucigaiul! De-atunci sunt Zidurile Evropeii de coloarea ceriului senin;aşa mi s-a istorisit mie, aidoma vă spun domniilor voastre... Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE