FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Yoga Sutra și Buddha – Cunoașterea in Buddhism (1)
Text postat de Gorun Manolescu
0.

Este discutabil (și se discută la nesfȃrșit și azi) dacă Buddha a fost (sau nu) contemporan cu Patanjali. Patanjali fiind, de fapt, cel care a consemnat, ȋn scris, acele Sutra care sunt extrem de vechi și care, indiferent de existența (sau nu) a lui Patanjali, circulau, fără dubii, pe vremea lui Buddha. Cert este că ȋntre Buddhism și Yoga Sutra există, ȋn ceea ce privește cunoașterea adevărată (ca nouă cunoaștere și nu cea rezultată din experiențe trecute, inclusiv transmisă prin tot soiul de texte) multe similitudini.

1.

Patanjali spune [1]:

„Sutra 6 - Cele cinci modificări ale minții sunt: cunoașterea corectă, cunoașterea greșită, fantezia, somnul și memoria.

Sutra 7 – Cunoașterea directă, inferența și mărturia sunt singurele sursele ale [unei] cunoașteri [absolut noi] corecte.

Sutra 8 – Eroarea este cunoașterea care nu se bazează pe forma reală.

Sutra 9: Fantezia este cunoașterea născută din cuvinte, dar care nu are corespondent ȋn realitate.”


2.

«Cunoașterea directă» sau percepția pură este o percepție instantanee «awareness», fulgerătoare, intuitivă a unui lucru [ 2]. Ȋn care el (lucrul) „se prezintă ȋn persoană, ȋn toată ipseitatea sa” [3].

Prin intermediul cui? Al unui simț interior.

Căci, zic buddhiștii: „It is not true that would be a blin and deaf peson if he could preceive external thing by a reaction upon their inner sense” [4] Și, mai departe: „Ultimate particular, the ultimate thing as it is in itself, is not real, but it is reality itself, although not given in a concept, since by its very essence it is non-concept” [5]

Iar alchimiștii, prin vocea lui Paracelsus, afirmă că există (chiar) un organ interior, diferit de cele ale simțurilor comune, prin care se pot obține percepții directe ȋn background-ul Empiricului. Ducȃnd astfel la activarea unei imaginatio vera. Diferită de imaginația obișnuită care creeaz㠄fantasmagorii”[6].

3.

«Eroarea este cunoașterea care nu se bazează pe forma reală». Ea aparține «somnului» sau «memoriei». Pentru că ȋn somnul (profund) nu există, pentru omul obișnuit, posibilitatea unei «cunoașteri directe». Cu excepția iluminaților care rămȃn lucizi și ȋntr-un astfel de somn [7].

Iar «memoria»…«Memoria» deși a reținut amprenta unei «cunoașteri directe», chiar și atunci cȃnd a păstrat-o identică sieși pȃnă ȋn momentul ȋn care ea este re-amintită, ea s-a schimbat ȋn realitate de un număr infinit de ori. Și aceasta deoarece realitatea este dinamică. „It is unthinkable that a thing suhould produce a stimulus by its past or by its future moment of existence. Its present moment only produce a stimulus. Therefore cognition qua new cognition, not recognition is the real source of knowledge, or the source of knowledge reaching the ultimate reality of the thing”[8].

4.

«Inferența» (cunoașterea prin «semne») ca și «cunoașterea directă» (percepția pură) este tot o «cunoaștere corectă».

Este vorba de cunoașterea unui semn ȋn umbra căruia se află, ascuns, lucrul. Cum ar fi, de exemplu, fumul care certifică existența focului. Dar, ȋn acest caz, pentru a nu fi doar o iluzie, o astfel de cunoaștere trebuie să ȋndeplinească trei condiții:
(i) concomitența pozitivă (necesară) a semnului cu lucrul «the concomitance of the mark with the thing» [9]; (ii) afirmare pozitivă (necesară) a semnului ȋn cazurile similare «necessary presence only in similar cases» [10]; (iii) contrapoziția sau afirmarea negativă (absolută) ȋn cazurile nesimilare «its absolute absence in dissimilar cases»[11].

5.

«Fantezia» este cunoașterea născută din cuvinte, dar care nu are corespondent ȋn realitate. Ea este imaginația obișnuită care creeaz㠄fantasmagorii” și care delirează, uneori cu șarm, alteori coșmăresc de care uzează și abuzează artiștii și bețivii – cum zic alchimiștii .

Sau, cum spune Aristotel atunci cȃnd identifică greșit mijlocul prin care se produce o astfel de cunoaștere iluzorie, numindu-l «simț interior»: „Sub numele de «phantasia» sau «simț interior», spiritul sideral transformă mesajele celor cinci simțuri ȋn «phantasme» perceptibile sufletului. Căci acesta nu poate sesiza nimic care să nu fi fost convertit ȋntr-o secvență de «phantasme»; pe scurt, el nu poate ȋnțelege nimic fără fantasme - aneu phantasmatos”[12].

6.

Ȋn fine, «mărturia» este constituită din spusele scripturilor și ale sfinților (iluminaților) care au percepții pure direct ȋn background-ul Empiricului, putȃndu-l percepe ȋn totalitatea sa infinită. Iar descrierile, prin cuvinte, a acestor percepții sunt uimitor de concordante. Atȃt ȋn ceea ce privește scripturile unanim acceptate de către extremorientali, ȋncepȃnd cu Vedele, precum și spusele diverșilor iluminați (consemnate, ȋn scris, de către discipoli). Recunoscuți nu numai de cercuri mai reduse sau mai largi. Ci unanim. Cu toate că aparțin unor curente și școli religioase diferite. Și acesta deoarece, ȋn Extremul Orient există nu numai toleranță. Ci chiar un principiu prin care se recunoaște că metodele, tehnicile și căile de a se ajunge la Iluminare sunt extrem de diverse. Chiar nenumărate (precum infinitatea de căi și mijloace prin care se poate cuceri vȃrful unui munte). Ele fiind specifice fiecărui individ ȋn parte care se aproprie de potențialitate spirituală maximă. Iar rolul unui Maestru, care apare exact ȋn momentul ȋn care un discipol este pregătit, constă tocmai ȋn a-i indica acestuia mijlocul cel mai eficient și de a-l ghida [13 ].

In esență, descrierea acestui background care se află ȋn spatele Empiricului este sintetizată ȋn cunoscuta Avatamsaka Sutra, («Flower Garland Sutra») care conține «The Jeweled Net of Indra», un model fascinant în care background-ul Empiricului este reprezentat ca o rețea complexă, o plasă infinit dimensională, ale cărei noduri sunt perle ce se reflectă nu numai pe sine sau unele în altele, dar oglindesc în ele întregul Cosmos (ce poate conține, la rȃndul său, o infinitate de universuri) ad infinitum [14]. Și care se află ȋntr-o continuă schimbare. O dinamică cu un «tact» fără durată (instantaneu). Un «rudiment» de «timp». Asemănător cu un «tact» al unui calculator [15].

7.

Ȋntr-o metaforică de o mare frumusețe și concizie (specifică extremorientalilor) Buddha ȋncapsulează toate cele arătate anterior. Dar oferă, ȋn plus și criterii de verificare.

Kamalasila [16] ne informează că ȋnsuși Buddha obișnuia să facă remarca: „Călugări! Nicodată să nu acceptați cuvintele mele pe baza venerației ce mi-o purtați. Ȋnvațățați-vă discipolii să le testeze cum se testează bijuteriile de aur prin cele trei metode: a focului, a atingerii lor cu o piatră și a spargerii lor ȋn bucăți”.

Prin aceste vorbe Buddha, ca și Yoga Sutra, spunea că există (pentru oamenii obișnuiți) numai două surse de cunoaștere adevărată. Și ele sunt constituite din percepția pură și inferența, bazată pe o percepție, de asemenea, pură, cea a «semnelor». Ȋn umbra cărora se află un lucru.

Percepția pură poate fi atestată, metaforic, prin ȋncercarea cu focul care poate fi o metodă directă de certificare. Inferența pe bază de semne poate fi atestată, tot metaforic, prin ascultarea sunetului care-l scoate o bijuterie atunci cȃnd e atinsă cu o piatră, aceasta fiind o metodă indirectă. Ultimul test este cel al absenței contradicției care guvernează background-ul Empiricului. Ea este sugerată prin spargerea ȋn bucăți a bijuteriei pentru a te convinge că și ultima fărȃmitură este tot de aur. Ultima metodă nu certifică existența unei a treia surse care să stea la dispoziția oamenilor obișnuiți. Ea este numai la ȋndemȃna iluminaților (sfinților). Totuși nu este decȃt tot un tip aparte de inferență adevărată. Ȋn acest mod, chiar și ȋn cazurile ȋn care avem de-a face cu cel mai credibil text sacru, noi nu trebuie să-i acordăm veridicitate decȃt ȋn măsura ȋn care ȋn el nu există contradicții (deoarece ceea ce ȋnglobează și condiționează Empiricul nu poate fi contradictoriu). Pentru că altfel devenim dogmatici [17].

[1] Patanjali, „Yoga Sutra”, Herald, 2000; a se vedea și Patanjali, „Yoga Sutra”, Madras: Theosophical Publishing House, 1934.
[2] Theodor Scherbatsky, „Buddhist Logic”, New York: Dover Pub. Inc., 1962.
[3] Edmund Husserl, „Meditații carteziene”, Humanitas, 1994.
[4] Scherbatsky, op. cit.
[5] Scherbatsky, ibid.
[6] Rosemarie Schuder, „Paracelsus und der garden der luste”, Berlin: Rutten & Loening, 1972.
[7] Se spune că Uspensky, plimbȃndu-se, ȋn plină zi, ȋmpreună cu Maestrul său Gurjdieff, pe o stradă intens populată, a exclamat: „De ce toată lumea asta doarme?!”
[8] Scherbatsky, op. cit.
[9] Dharmakirti, „A short treatise of Logic with its commentary (Nyaya-bindu-țika) by Dharmottara”, Text translated from Sanskrit, and edited in the Bibliotheka Buddhica, 1962.
[10] Dharmakirti, op. cit.
[11] Dharmakirti, ibid.
[12] Aristotel, „De anima III 8, 428b,432a”
[13] De altfel pe acest principiu se bazează și ȋntreaga medicină extremorientală tradițională, de diverse feluri. Prin care se tratează «bolnavul» și nu «boala». Complet diferită de medicina alopată ȋn cadrul căreia bolile sunt clasificate, stabilindu-se pentru fiecare ȋn parte un protocol standard, indiferent de pacient.
[14] http://en.wikipedia.org/wiki/Avatamsaka_Sutra.
[15] Gorun Manolescu, „Eseu despre sursele adevăratei cunoașteri ȋn Logica Budistă”, Cartea Universitară, 2006.
[16] Citat ȋn: Alex Wayman, „A Millenium of Buddhist Logic”, Delhi: Motilal Banarsidass Publisher Private Limited, 1999: „Monks, just as experts examine gold by heating, cutting, and rubbing, so is my teaching to be accepted, but aut of respect (for me)”. Aceasta este traducerea din Tibetană aparținȃnd lui Wayman.
[17] Manolescu, op. cit.

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Subtil, dar steril messieur Uspenski, mă bucur că-ți găsiși Gourdjieff-ul, dar se impune o scurtă addenda corige la commul sugestiv:

Împăratul
e
g
o
o
l

 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2008-11-08 18:45:15
         
 
  D-le universitar,
Ai un typo chiar în titlu! Pe cele de logică din text îți las plăcerea să le descoperi exhaustiv...cam atît despre congruența "fibrei" cu realul!
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2008-11-08 00:06:31
         
 
  partea 6, paragraf 2. Extraordinara imagine, plasa cu noduri-perle. Tu stii ca seamana cu teoria membranelor si a corzilor, in voga la unii din cosmologii contemporani, majoritatea dealtfel!

Interesanta partea despre "eroare", am sa revin daca-mi dai voie. Toate sunt interesante si ar fi multe de comentat, mai ales din
perspectiva moderna.

cu bine,
tm

las un spatiu gooool
ca se cam agita cineva mai jos :)

g
o
o
l



















 
Postat de catre definitiv retras 02octombrie09 la data de 2008-11-07 23:20:22
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Ci că(sic)niște veleitari
N-aveau stambă de șalvari
Și s-au dus la Astaroth
Să le dea și lor un cot
Astaroth juca barbut
Cu Manole cel ciufut
Neștiind că Dalai Lama
Nu-i mai încălzise zeama
Gurdjieff, o Gurdjieff!
M-ai făcut în karme șef
Nu mai trage de urechi
Cherestelele prea vechi
Gurdjieff scoate un kanak
Din reverul de la frac
Și exclamă:Bre monșer
Bate logica din zer!

Envoi:
Gorunașul,țăndărica
Și-au "coșmerizat" păpica
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2008-11-07 08:58:31
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE