FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curatarea site-ului
Text postat de Constantin Enianu
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Elena, Gina, Lory multam pt sensibilele si inteligibilele comentarii la modestele mele incercari lirice in dulcele si comodul concept modern de poezie...
Cu pretuire,
"proars"
 
Postat de catre Constantin Enianu la data de 2006-05-09 09:43:34
         
 
  Felicitari Constantin! ai scris un poem frumos.
,,iar îngrijitorul de ziduri
va muri liniștit
că a slujit cu credință
Creatorul de ziduri ``
Lory
 
Postat de catre BBBB aaaaaa la data de 2006-05-08 23:08:27
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  draga constantin, zidul si ingradirea, zidul si plafonarea, zidul si finalitatea...creatorul de ziduri, in sensul meu, este justificat ca si "calau al semenilor", ca si cel care detine "foarfeca sau topotul, sau securea..."mama lor de calai si de "zidari"...in bunatate, omul nu are nevoia fizica sau psihica de a ridica ziduri...spui tu /procesul se va incheia/ cand se vor impaca/.../insa atunci soarele/ nu v-a mai rasari/...astazi m-am uitat peste poemele personale, cineva imi tot mentiona "foarfeca"...ma gandesc simplu, foarfeca sau zid...tot una...am crescut intre poeti, am deformata existenta...ma revolt cand cineva nu intzelege simbolistica"zidului"...tu, stiu, te afli intre ziduri...ins crede-ma prietene, semen, tot prin tine o sa ignori inaltimea lor...ma gandesc la tine si la soarta ta, ma gandesc ca totusi, bunatatea nu este de prisos...goia  
Postat de catre nula nada la data de 2006-05-08 22:44:54
         
 
  Zidul ca structură de protecție, zidul ca factor non-comunicațional! Da, zidul, zidurile cu variantele ușor vulgarizatoare gardul, gardurile, în care noi românii suntem experți, au creatori și motivații. Adesea alienante. Din timp în timp zidurile cad. Păcat că se ridică altele. De regulă mai multe. Și, ele, zidurile, pe lângă poate fireasca și uneori necesarea protecție, ascund de multe ori culpe. Grele. De neiertat. Uneori îngrijitorii de ziduri au soarta soldaților japonezi uitați în post la sfârșitul războiului.
Un poem frumos.
 
Postat de catre Elena Stefan la data de 2006-05-08 15:00:11
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE