FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
stihuitoarea de ursă lungă
Text postat de Gheorghe Rechesan
Așa-mi trebuie, în loc să-mi văd de treabă și să mă bucur de concediul neașteptat pe malul mării Laptev, m-am apucat să intru în controverse cu necunoscuții. Primul a fost un iepuraș artic care ronțăia morcovi congelați lîngă șezlongul meu. Ronțăia și bolborosea ceea ce părea a fi un fel de versificare greu inteligibilă:
“ Carnea mea, carnea mea, mă dezbrac de ea, e tot ce am în mine, ce-aveți voi cu ea, e carnea mea…”
Am pus jos stacana plină cu vodcă și suc de merișoare și l-am întrebat:
“ Ai vreo problemă? Că eu nu mănînc iepure, doar pește, vită și pasăre!”
Atîta a așteptat urecheatul. S-a cățărat pe spătar și a început să sporovăie:
- Îmi pare bine de cunoștiință, mie-mi zice Lev Martalogovici Zaieț, de profesie schior, estet și-n timpul liber ghid turistic…natura mă inspiră, eu inspir din ea, simți ce aer curat, nepoluat e aici? păcat că îs unii care nu apreciază și asta mă mîhnește și-mi vine să-mi ies din piele, urechile mi se învinețesc și atunci ca să nu fac, doamne ferește, embolie cerebro-spinală m-apuc și scriu versuri protestatare…despre gheața care nu mai e ce-a fost, despre taigaua despuiată de frumos, despre lupii care… da, ăsta e un subiect dureros, mereu actual!
-Ce lupi, musiu, că i-a împușcat Stalin pe toți…iar pe-ăia, puțini, care au scăpat i-a cărat Putin în grădinile zoologice să facă wrestling electoral cu ei!
N-am scăpat de el pînă nu l-am lăsat să-mi recite o chestie, zicea el importantă, care suna aproximativ cam așa:
“ mă frige frigul, mă roade gerul, eu ling caloriferul, și totuși sunt unul, calorifere în taiga sunt sute, de ce grija agentului termic vă...apasă?”
După iepuraș a urmat o belugă bătrînă și ramolită. Ăsta, că era posesor de lapți, înota în piscină și făcea bale. Nimic nou, mereu dau în stațiunile balneo-climaterice de cîte un pervers, diferența era că nu făcea bale cînd vedea vreo peștoaică ci bălea, cum altfel, poezii, plase de cuvinte făcea insul și nici măcar o fîță nu pica în ele. Judecați și voi cine ar cumpăra o nerozie ca asta:
“ totul se cască, lasă vaca de mare alge să pască, dă cu picioru’ că nu-și recunoaște, vita, verișoru’, zice muistul nebun, am fost ca voi, acu-s doar fum, icre pe pîine, limbă de cîine, mă doare mila ba chiar și leghea, vă pute zeghea schimbă-ți țoala, pescare, că faci escare, mă pișcă și Lia, frizez nebunia, mă-ațîță Gudrun că-s carne de tun, beau basamac și trag din tutun, vine și Miciurin călărind un ciulin, batogul Vasile slăbit-a cinci kile, hai la pomană că foca-i grăsană, am un discurs despre un urs, ursul galactic și antiartic, îi zic lui Golda, hei, madam se scutură holda, iar Daian rîde din aeroplan, că ursul icnește și prinde pește, peștele-i stricat, ursu a plecat…ș.a.m.d.”
Cînd a terminat, i-am zis agasat:
-Hai, fă pași bre, Potemkin, că-mi obturezi peisajul!
-Antiintelectualule, antimaterialule, antisemitule, antigelule, las’ că-ți arăt io ție, Siberia te mănîncă!
Nu vroiam altceva decît un pic de liniște, dar n-a fost să am parte de ea. Numai ce ațipisem cînd, fîl-fîl, a apărut ea, stihuitoarea neobosită, deghizată, de data asta, în porumbel alb. S-a foit, s-a-nvîrtit și a stihuit ciripind ca o gospodină desăvîrșită un fel de listă de cumpărături:
“ carne lapte pîine / brînza o las pe mîine / fructe și-nghețată /ce desert era odată, sus în galantar / să nu uit mărar cimbru iasomie / c-am să fierb niste iahnie / iau și izmă creață pentru dimineață /ceai și anason ba s-aveam pardon chiar și un tampon / de-ăla cu fasoane / aripi trei de curcă / crenvurști pentru nurcă / iar lu’ ăla micu / că-i tăiem buricu / dropsuri mentolate / zi-i și tu, bărbate / nu-s cea mai mișto / și la ten maro / damă de la bila / dumnezeu cu mila…”
S-a oprit să respire, probabil că mai avea 10 km de poem și am profitat de ocazie:
-Nu vă supărați, madam, nu vă cunosc, nu mă cunoașteți, la ce bun toată poliloghia asta? Dacă mi-e foame, merg la restaurant și comand, e mai comod, sunt burlac, doar seara îmi prepar cîte-o omletă dar și aia, de obicei, îmi iese prea arsă!
-Ouă!!! țipă ea, știam c-am uitat ouăle!
N-aveam ce face, m-am aplecat și am scos din valiză extinctorul cu spumă carbonică, dar n-am apucat să țintesc că și-a luat zborul. Nu înainte de a depune un sfios omagiu sub forma unui găinaț nevinovat pe umărul meu. Poate mi s-a părut dar în acel moment un frison de voluptate i-a înfoiat penele din jurul tîrtiței. Sper că a decolat spre Polul Sud sau Aleuntine...Ce ți-e și cu creatoarele astea de frumos, una două le pică din ursa mare un ciob greu de stea în tărtăcuță și încep să cînte! Las’ că nici cu stihuitorii nu mi-e rușine, unii fac maratonul pe maidanele eutherpei cu limba de la pantofi scoasă ca să nu li se-ncingă bătăturile prozodice și alte alea care atîrnă în zona pelviană...castă privilegiată, poeții și poetesele, ce mai!


Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Nu, Zaieț, nu pagadi, uite-așa îți pierzi matale admiratoarele :)  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-04-26 16:13:37
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE