PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
... Text postat de Rodica Elena Lupu „Dacã e marþi, e Belgia” spune titlul unui film, sugerând cu ironicã simpatie dimensiunile inimoasei þãri din inima Europei. Am avut plãcerea de a vedea aceastã þarã datoritã invitaþiei fãcutã de o doamnã drãguþã din Bruxelles, pe care am cunoscut-o întâmplãtor, într-o cãlãtorie prin Europa. Am acceptat cu plãcere invitaþia ºi iatã-mã în Belgia. Bruxelles este dedicat bucuriei privirii... De aceea, plimbarea oaspetelui poate începe cu un prim plan al pieþei de flori. ÃŽn fiecare zi, culorile vii se înveselesc înaintea faþadelor aurii. Duminica, un itinerar de rutinã: tarabele anticarilor din Sablon, derutant, ceva mai încolo la câteva sute de metri, „Moºii” din piaþa Jeu de Balle. La Marolles, inima popularã a oraºului, Bruxelles este emoþionant. Nu sunt pieþele pretextul pe care oamenii îl folosesc pentru a se întâlni? Uimitoarele vitrine absorb trecãtorul vulnerabil de-a lungul arterelor prestigioase. ÃŽn Galeriile Saint-Hubert, ºi apoi pe strada Antoine Dansaert, bântuie farmecele stiliºtilor. Acolo, bãrbatul ºi femeia sunt reinventaþi. ÃŽn pasaje, uºile intredeschise ale micilor prãvãlii povestesc despre Bruxelles ºi-i deconspirã pe cei dinãuntru... Dar mai sus, spre centru, bulevardul Waterloo respirã luxul ºi voluptatea înaltei societãþi. Fervoarea credinþei a edificat capodopere majore ale arhitecturii religioase, romanul ºi goticul exprimându-se cu grandoare specialã. Artiºtii ºi artizanii au creat stiluri ºi comori care s-au regãsit apoi în toate colþurile Europei. Feroneria ºi lucrul aramei, arta sticlei ºi a cristalului, tapiseria, dantela... Explorând universurile þesute cu acul, descoperi veacurile laicului devotat lucrurilor frumoase. Astfel, un popas în Galerie de la Reine, la Manufacture Belge de Dentelle, devine inevitabil. ÃŽn Piaþa Regalã, „Casa regelui” adãposteºte „Muzeul oraºului Bruxelles”, Muzeele Regale de Arte Frumoase invitã la contemplare. La doar câþiva metri una de cealaltã, legate printr-un singur culoar, arta veche ºi cea modernã, Rubens, Bosch. Sala Breughel: cele mai frumoase piese ale maestrului. „Adoraþia Magilor”, „Cãderea lui Icar”. Olandezii veacului 17. Fauvism, expresionism, suprarealism... ÃŽn vechiul Palat al lui Charles de Lorraine, expresia modernã e o bijuterie într-un superb scrin. Sculpturã dupã sculpturã: Wouters, Anthoons, Strebelle, Long ºi apoi Miro, Dali, Boltanski ori Picasso. ÃŽn axul a douã fântâni, „Cinquantenaire” îºi desface largile arcade. De la construirea sa în 1880, pentru a 50-a aniversare a regatului, a fost îmbogãþit cu o mie ºi una de comori. Piaþa Regalã odihneºte minusculã, cu al sãu triumfãtor Godefroi de Bouillon. Parc de Bruxelles, ademenind spre evadare, pe aleile perfect simetrice... Palatul Laeken a fost gazda suveranilor, de la 1830 încoace. Serele, un hectar ºi jumãtate de galerii cristaline, grãdini de parfumuri subtile ºi esenþe rare, colecþiile de portocali sunt cele mai frumoase de pe planetã. ªi ultima haltã la Toone, unde ne-am amuzat privind fanfaronadele celebrelor marionete. Un parc de peste douã hectare, minunat amenajat - Mini Europe - unde sunt reproduse în miniaturã peste trei sute de monumente care pot fi vãzute în þãrile Europei, atrage mulþi vizitatori. Toate acestea sunt reconstruite cu exactitate. Astfel, Big Ben-ul are 4 m, Turnul din Pisa, nu depãºeºte 2 m, Turnul Eiffel are 14 m. Mini Europe prezintã TGV-ul, care-ºi respectã viteza, un Airbus decolând, Vezuviul care erupe dacã se apasã un buton ºi multe altele. Vine apoi cea mai importantã expoziþie de automobile din Europa, Autoworld, unde se aflã expuse peste trei sute de tipuri de maºini de toate mãrcile ºi originile, o adevãratã istorie a automobilului, care ilustreazã evoluþia spectaculoasã a acestuia începând din anul 1886, care este situatã în Parc du Cinquantenaire, unde pot fi vãzute ºi le Musee de l’Aier ºi le Musee de l’ Armee. * * Capitala Belgiei ºi în acelaºi timp a Brabantului, s-a nãscut în Evul Mediu. Mai întâi s-a numit Bruoc-sella, „aºezarea din luncã”.Un bulevard larg îl strãbate, urmãrind zidurile strãvechi. Catedralele gotice rãsar pe rând: Saint Michel, Saint Gudule... Urmeazã Palatul Regal, Palatul de Justiþie, Palatul Naþiunii. Rîul Senne, care odinioarã strãbãtea vechiul oraº, curge acum în adâncurile lui. La Bruxelles dacã nu reuºeºti sã vezi un monument arhitectonic sau de artã foarte interesant, Palatul Congreselor, clãdirea Parlamentului, un muzeu, o salã de teatru sau de concerte, Catedrala St. Michel, o casã memorialã, Arcul de triumf, un cartier vechi de sute de ani sau altul nou, nu poþi sã pleci fãrã sã faci cunoºtinþã cu un personaj care aparþine legendei, ºi poate chiar istoriei, o sintezã a candoarei ºi cutezanþei, nimeni altul decât nãstruºnicul Thyl Ulenspiegel. -Nu cumva sã uitãm: trebuie neapãrat sã vezi ºi „Omuleþul care face pipi” - mi-a spus Ada. -Manneken Pis, un bãieþel fãrã prejudecãþi. New York are Statuia Libertãþii. Copenhaga – Mica Sirenã. Asemenea lor, îl are Bruxelles pe Manneken Pis. Despre el este vorba? -Exact. Statuia bãieþelului, surprins în poziþie oarecum... compromiþãtoare, îºi fascineazã de secole vizitatorii. Prima reacþie a celor mai mulþi este uimirea cã un bãiat atãt de mic a devenit atât de celebru. Opera unui sculptor renumit al timpului Jerome Duquesnoi-pere, copilaºul turnat în bronz, drãgãlaº ºi spiritual, „Cel mai vechi cetãþean al Bruxelles-ului”, ocupã de mai bine de trei sute de ani locul situat la intersecþia a douã strãduþe. El face aceastã treabã la fel ca toate fãpturile nevinovate de aceeaºi vãrstã cu el - e ca un copilaº de câþiva ani - gol, sub privirile tuturor, durduliu, cu pãrul buclat ºi o figurã zâmbitoare, fãrã a fi intimidat de cei care trec de atâta vreme prin faþa lui, ºi parcã ar spune: „Ce vreþi, de ce vã miraþi? Eu sunt mic. Sunt un copil. Toþi copiii fac la fel ca mine.” Cãtre cei care au sufletul îmbãtrânit, nutresc prejudecãþi fãþarnice ºi dezaprobã îngereasca-i neruºinare, privirile, surâsul ºi aceste cuvinte pot sã exprime ºi pot fi interpretate ca o sfidare: „Fac pe voi!”. Jean Duquesnoy a modelat aceastã sculpturã de bronz în anul 1619, pe Stoofstraat-Rue de l’Etuve colþ cu Eikstraat-Rue du Chene. Dar, de fapt, nimeni nu ºtie de ce este Manneken acolo. Manneken-Pis, s-ar putea sã nu fie decât un ornament al unei fântâni, desigur utilã pe vremea când acestea erau singurul mijloc de procurare a apei, rãmas ca obiect de artã, element de curiozitate, ceva deosebit, însã în care locuitorii vãd o odraslã a lor, un martor al bucuriilor ºi suferinþelor pe care de-a lungul istoriei capitala le-a cunoscut ºi un simbol al optimismului cu care ei au reuºit sã þinã piept împrejurãrilor vitrege. Adesea ascuns pentru a-l apãra de bombe ºi invadatori a fost furat în repetate rânduri de soldaþi, de studenþi care fãcuserã un pariu ºi chiar de cetãþenii din Gerardsbergen, un oraº din Flandra, are pretind cã ei au cea mai veche statuie a unui bãieþel fãcând pipi. Astfel, sub privirile candide ale copilului au trecut zile bune ºi zile rele, armate vrãjmaºe în marº de trufie ºi tunuri, dar el a rãmas la locul lui, netulburat, dându-le concetãþenilor încredere ºi, prin gestul lui, aruncân-du-le duºmanilor sfidarea: „Fac pe voi!”. -Existã multe legende despre el, îmi spune Ada. -Da, îmi amintesc ºi eu câteva. Una povesteºte cã aºa a stins Manneken fitilul unei bombe care era cât pe ce sã arunce în aer primãria oraºului. Alta spune cã bãieþelul a... stropit uºa unor vrãjitoare care, furioase, l-au transformat într-o statuie. ÃŽn fine se zice cã un om ºi-a pierdut copilul ºi l-a gãsit dupã douã zile, lângã fântânã. De bucurie, el ºi-a imortalizat bãieþelul în postura în care l-a gãsit. -ÃŽn zilele de carnaval sau cu prilejul unor sãrbãtori naþionale, este o tradiþie: Te duci ºi dãruieºti lucruri pentru acoperirea corpului gol al copilului, iar la sfârºit acestea sunt depuse în muzeul oraºului, unde vom merge acum, îmi spune prietena mea Ada. Manneken Pis a primit primul veºmânt în anul 1698. Aici, în muzeu, garderoba lui cuprinde peste ºase sute de costume, printre care ºi uniforme militare, cum ar fi þinuta de: infanterist, artilerist, grenadier, carabinier, sau o robã de avocat; mai apare ca marchiz, arcaº, dansator, cow-boy, samurai, toreador, þãran spaniol. Manneken are cea mai bogatã garderobã, oferitã de regi, prinþi, demnitari belgieni ºi strãini, de diferite instituþii, confederaþii; este copilul rãsfãþat al oraºului, mândria ºi bucuria lui. Facultatea de drept, un liceu ºi o ºcoalã din oraº i-au dãruit uniforme frumoase, un carnet cu cele mai bune note; diplomã ca fiind cel mai sârguincios elev ºi este membru de frunte al Baroului. Printre straiele sale se numãrã unul ca al lui Elvis Presley ºi unul de Mickey Mouse. -Multe persoane în vârstã - îmi ºopteºte Ada în timp ce vizitãm muzeul - l-au desemnat prin testament pe Manneken-Pis moºtenitor al averii lor, cu clauza ca acesta sã ajute pe copiii din orfelinate. -Da! Este un gest deosebit ºi un exemplu care poate fi urmat ºi de alþii. ÃŽn multe unitãþi militare din Belgia, copilul-minune poartã grade diferite de la caporal pânã la colonel, ºi i s-au conferit medalii comemorative ºi aniversare de tot felul. „Cel mai vechi cetãþean al Bruxelles-ului” este mândru de trecutul sãu ºi, conºtient de datoria pe care o are de a da un exemplu concetãþenilor sãi. El ºi-a menþinut poziþia, în ciuda vrãºmaºilor, modest în faþa triumfului, tare în ceasul încercãrilor ºi rãmâne azi un model care respectã ordinul primit. Am plecat din Bruxelles luând cu mine parfumul florilor din covorul care se întinde pe zeci de metri în Grande Place, unul dintre cele mai mari ºi frumoase recorduri mondiale. Este vorba despre un adevãrat covor de begonii, „construit” în Piaþa Mare din Bruxlles, din circa 700000 de flori, unde totul râde ºi cântã, iar în frumuseþea florilor se-mbinã candoarea razelor de soare. "Vacanþe, vacanþe..." vol I fragment 2004 Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE