|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Andrei Petre |
|
|
...povestea intangibilelor caste...
Orientul a fost ºi va rãmâne un inexplicabil punct de atracþie pentru occidentalul care încearcã sã se desprindã de banalul vieþii cotidiene pentru a se arunca în caruselul existenþei la limita fantasticului... Din pãcate, aceastã ipotezã fericitã apare doar prin cãrþile unui Clavell sau prin poemele unui Tagore... Pentru cã, realitatea tristã a lovit de multe ori Orientul în general ºi India în special. Þara renumitã prin mãtãsurile extraordinare ºi prin peisajele fantastice a suferit pe parcursul istoriei multe drame, puþin cunoscute nouã, Occidentului.
Cu toate astea, esenþa Indiei a rãmas aceeaºi, reuºind în fiecare moment sã surprindã prin vitalitate ºi rezistenþã. Þara a refuzat sã se încline în faþa unor imperii puternice ca Anglia sau China... ªi nu mã refer aici strict la realitatea teritorialã, pentru cã, trebuie sã recunoaºtem, armatele Indiei nu au reprezentat niciodatã o forþã militarã capabilã sã punã probleme puterilor strãine. Indienii au fost zdrobiþi de multe ori de-a lungul istoriei lor. Chinezii, musulmanii (care prin extinderea lor au reuºit sã acapareze pe lângã teritoriu ºi o bucatã importantã din cultura indianã, find singura þarã strãinã care a reuºit în cele din urmã sã schimbe cu adevãrat India), mongolii ºi mai târziu ruºii, englezii, au reuºit întotdeauna sã învingã pe plan militar. Dar toþii au fost zdrobiþi pe plan spiritual de o þarã care are parcã în acest domeniu resurse inepuizabile. India a reuºit sã îi influenþeze decisiv pe toþi cei din jurul sãu... Am putea spune fãrã sã greºim cã India a fost într-un fel Grecia Orientului. Mai târziu, aerul oriental al acestei adevãrate puteri spirituale a cuprins ºi lumea occidentalã în a rãmas sub puterea unui "iluminat sub un copac" sau a unor poeme monumentale! India a fost învinsã însã a reuºit sã câºtige o altã bãtãlie, mult mai importantã... Marii filosofi europeni ºi-au extras multe idei din mozaicul culturii orientale, iar rolul de arbitru pe care l-a avut India în cadrul acestuia din urmã nu poate fi contestat!
Cu toate acestea, trebuie sã ne întrebãm: ce a dus la declinul vizibil al acestei lumi? Pentru cã, dacã la nivel ideologic India a rãmas intangibilã pe parcursul secolelor, din punct de vedere teritorial ea a fost cãlcatã în picioare de atâtea ori... De ce indienii nu au fost niciodatã în stare sã lupte cu adevãrat pentru þara lor!?
Rãspunsul se aflã ascuns în strãfundurile mitice ale filosofiei indiene... Hinduismul reprezintã ºi astãzi religia principalã în India. Având aproximativ 750 de milioane de credincioºi pe glob, hinduismul rãmâne a doua religie a lumii ca importanþã...
Dar nu era întotdeauna aºa. Hinduismul de astãzi s-a dezvoltat iniþial ca o ramurã a religiei indo-europene. Au existat 3 astfel de religii: religia vedicã (din care s-a desprins pânã la urmã religia hindusã), zoroastrismul (cu profetul sãu Zarathustra) ºi cultele greceºti cu meleul lor de credinþe ºi simboluri (asta pentru a sugera încã o datã similitudinile evidente dintre India ºi Grecia - þãrile învinse care însã au cucerit). Brahmanii (fac o micã precizare: nu trebuie sã se confunde în totalitate brahmanismul cu hinduismul, deºi astãzi ele sunt cunoscute sub numele de hinduism modern - unificarea celor douã secte, shivaism ºi viºnuism a venit abia în jurul anului 1900) au ajuns în Ceylan cu 5-6 secole înainte de era noastrã. Încet, încet, s-a fãcut trecerea de la brahmanism la alte religii. Din brahmanism s-au desprins budismul ºi jainismul. Dar învãþãturile clasice ale brahmanismului s-au regãsit sub un nou nume! ªi astfel, hinduismul a apãrut. Budismul a fost supranumit "religia durerii", însã filosofia hindusã ar fi meritat mai degrabã acest apelativ. În marile lucrãri ale religiei vedice (Rig Veda, Puranas sau Mahabharata - scrisã totuºi ceva mai târziu), rãzboiul este cauza tuturor distrugerilor. Kauravi ºi Pandavi se luptã pe câmpiile Mahabharatei nu din plãcerea rãzboiului, ci pentru a-ºi apãra onoarea. Iar inutilitatea luptei în sine este scoasã foarte bine în evidenþã de autorul anonim (sau poate autorii) al acestei cele mai lungi epopee din istoria umanitãþii!
Tocmai de aceea, pe parcursul istoriei, hinduºii au refuzat cu îndârjire lupta, pãstrând în strãfundul conºtiinþei lor învãþãturile strãbune... Oamenii au refuzat sã lupte pentru aceastã lume iluzorie, inutilã... Viaþa ºi tot ceea ce þine de ea înseamnã durere. Iar eliberarea, care era un motiv comun al tuturor doctrinelor hinduse, nu lasã loc disperãrii. Întradevãr, hindusul nu primeºte moartea cu disperare... Nu, el se resemneazã cu soarta sa ºi îºi acceptã sfârºitul.
Aceastã demnitate însã are ºi o parte negativã. Astfel, ajungând la o asemenea stare de resemnare, hindusul nu mai luptã pentru viaþa sa. Pe el nu îl aºteaptã oricum decât durere, ºi, chiar dacã moartea nu îi oferã automat ceva sigur, este mai bunã decât durerea continuã reprezentatã de viaþã. Se va spune cã aceste filosofii avansate erau cunoscute doar de cei iniþiaþi. Însã nu este adevãrat. Fiecare hindus cunoºtea anumite principii de bazã. Cei fãrã de castã trãiau cu speranþa cã dupã moarte totul se va întoarce în favoarea lor... Nu aveau nici o promisiune, dar o speranþã este mai bunã pânã la urmã decât nimic...
Tocmai de aceea au fost atât de uºor învinºi de musulmani. Pentru cã, dacã pentru hinduºi nu exista nimic, pe musulmani îi aºtepta o câmpie cu "râuri pe dedesubt" ºi patru fecioare neatinse de nimeni... "Ãsta da motiv sã lupþi!" ar spune orice mascul. ªi, chiar dacã pare ciudat privind din punctul de vedere al unei generaþii mai degrabã atee, trebuie sã înþelegem cã niºte copii intoxicaþi cu religie vor ajunge inevitabil sã creadã. Pentru aceºti oameni, fie ei hinduºi, fie ei musulmani, religia este cea mai importantã. Ei , dupã cum zicea într-un eseu John Locke "...trãiesc pentru Dumnezeu". Locke considera asta ca find singura menire a omului. Putem observa cã o þarã ca India a avut enorm de suferit din cauza acestor credinþe greºite!
ªi tot din cauza tradiþiei vedice, în India s-a instaurat probabil cel mai inutil ºi cel mai asupritor sistem din istoria omenirii. Spun asta, deoarece sistemul castelor este cea mai veche instituþie de opresiune existentã ºi astãzi! De mii de ani în India, singura ºansã pentru oameni este naºterea sub titulatura de brahman. Aceastã castã închisã, care, mai târziu alãturi de aristocraþia musulmanã a condus þara se face vinovatã de abuzuri incredibile...
Nu era nimic ciudat în India secolelor 19 ºi 20 sã vezi oameni murind de foame pe stradã doar pentru cã erau consideraþi "paria". Nu era de mirare sã vezi bolnavi murind în spitale doar pentru cã doctorii refuzau sã trateze "niºte paraziþi"! (ªi nici astãzi nu ar fi lucruri imposibile.) Toate acestea erau lucruri normale în India "Trinitãþii Cosmice"! Iar brahmanii, aflaþi sub protecþia lui Brahma, Kriºna ºi Viºnu puteau chiar ºi sã îi omoare pe cei fãrã castã. Nimeni nu ar fi intervenit în faþa acestor oameni superiori! Ne plângem de regimurile totalitare occidentale fãrã sã vedem drama acestor oameni condamnaþi încã de la naºtere la o viaþã de calvar. O viaþã pe care nu aveau cum sã o schimbe. Noi plângem pentru trebuia sã stãm la cozi interminabile ºi exista cenzurã, însã în India femei însãrcinate se întorceau cu faþa la perete ºi refuzau pur ºi simplu sã mai lupte pentru viaþa lor! Aceasta este "eliberarea hindusã", aceasta este puterea de renunþare pe care acest popor a avut-o întotdeauna. La fel cum japonezii (sub impactul religiei shintoiste, care, alãturi de taoism, este singura religie care s-a pãstrat intactã încã de la apariþia sa cu 1600 de ani înaintea erei noastre) se aruncau cu avioanele spre o moarte sigurã fãrã sã crâcneascã, hinduºii mureau acceptându-ºi moartea. Nu existã în istorie o mai mare alterare a instinctului natural de supravieþuire decât în cazul acestora!
Rãzboaiele interne dintre musulmani ºi hinduºi au însângerat istoria. Pentru cã, dacã pe planul militar, mundan, hinduºii renunþau uºor, pe plan filosofic ei erau dârzi. Pentru religia lor ar fi fost în stare sã omoare pe oricine! ªi încã sunt! Fanatismul religiilor totalitare (ca hinduismul, islamismul, creºtinismul (!) ºi altele) a rãmas încã puternic ºi capabil sã producã daune importante!
Abia în 1947 a scãpat India de oprimarea Angliei, abia în 1947 s-a nãscut aceastã þarã! Filosofia ei continuã însã sã existe de mii de ani! ªi, în ciuda deserviciilor pe care ea le-a adus acestui popor pe plan fizic, ei sunt psihic mult mai puternici!
Eu cred însã cã trebuie sã compãtimim o þarã care nu a reuºit sã scape niciodatã de trecutul ei. ªi se pare cã, filosofia unui popor este mult mai greu de zdruncinat decât crimele acestuia. Pentru cã, dacã germanii au trecut peste douã rãzboaie fãrã sã-ºi renege þara, se pare cã hinduºii (lucru valabil ºi în cazul musulmanilor) nu vor reuºi sã "se salveze" decât când îºi vor renega filosofia!
Pentru cã viaþa este mai importantã decât o castã, viaþa este mai importantã decât un sãrut al zeilor! ªi pentru cã, pânã la urmã nici o þarã nu s-a prelins de pe sabia zeilor! Zeii au fost cei care s-au prelins de pe limba oamenilor!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|