FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Amintire voalată
Text postat de iuri iulian Lorincz
Trenul tău
a șuierat demult
a trecut prin coloana mea vertebrală
ca lama unui pumnal cu două tăișuri
lăsându-mi golul
care mi-a paralizat gândurile
și infima speranță
că tu vei reuși
să-l mai umpli vreodată
m-am rugat mamă
sub flacăra candelei tale
m-am rugat
până când genunchii mi-au devenit tălpi
am rămas mic și adus
ca un semn de întrebare
al cărui răspuns
nu este decât o amintire voalată
înfiptă într-un ac de ceasornic
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Pana cand genunchii mi-au devenit talpi- frumos.
'Infipta intr-un ac' imi pare insa fortat. Mult mai reusita ar fi ' infipta CA un ac de ceasornic' sau daca vrei neaparat accentul pe ac- turnata, sudata, inchisa intr-un ac de ceasornic.
 
Postat de catre . solitaire la data de 2013-05-14 12:01:40
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE