|  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | Cu ochi viclean, strada |  | 
           
            |  | Text 
                postat de  
                Elena Stefan                 |  | 
           
            |  | Cu ochi viclean, strada 
 Strada ronțăie milioane de pași
 
 Îngeri prescurtați
 Transformați în umbre lunguiețe
 Ecou clonat cu mare trecere
 Ca o piață de apoi cu multe linii.
 
 Noaptea  se prelinge
 Ca un ochi înșelător
 Peste amintirile
 Cu care  faci autostopul.
 
 Păsări lăptoase, descrețite
 Scoase din joben aiuritor
 Cu dare de mână
 Respiră sacadat cu timbru obosit.
 Se  învârt  printre noi
 Amețite de lumina
 Somnambulă
 Îndoită
 
 Pasăre șifonată și albită
 Lasă-mă să  privesc zgomotul acesta diform
 Lasă-mă pasăre nu mă alunga.
 Cu pași peticiți
 Mă rog ție
 Nu mă alunga
 
 Pasăre.
 
 |  | 
		   
            |  |  
                
                Parcurge cronologic textele acestui autor
                
                 |  | 
		   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  | 
		             
            |  | Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE 
              AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
 |  | 
                     
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Comentariile 
              userilor |  |  |  |  |  | 
                     
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | și aici ați reușit să emooționați.candoarea vîrstei(probabil sunteți adolescentă sau la început de carieră artistică).observ că  versul alb vă prinde mai bine, ca de altfel și pe mine ca cititoare.în opinia mea aveți potențialul de a ajunge o poetă adevărată, acest poem este unul dintre cele mai bine pe care le-am citit în atelier. |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              sandulescu domnica               la data de  
              2013-03-17 10:58:31 |  |  |