|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stare de asediu |
|
|
Text
postat de
Vasile Hurmuzache |
|
|
În mine-i stare de asediu, răsună straniu foc de armă
Și cad cuvintele ucise într-o tăcere de cavou,
Se-ascund în amintire toate ca într-o tainică cazarmă,
Dar trag cu pușca cu lunetă idei răsfrânte din ecou.
Prieteni vechi, femei iubite,viori de aur și pământ
Au dezertat cu tot cu cântec, șacalii urlă a pustiu
Și sfîșie cu colții cerul, și jumătatea mea de cânt
Se-ntoarce-n pulberea tărânii și nemurirea n-o mai știu.
Plutesc în vidul înoptării străin de toate câte sânt
Și bufnița uitării țipă a rătăcire, drum pierdut
Și cer azil în amintire cu tot ce am avut mai sfânt:
- Nebunule, deschide poarta livezii tale cu trecut!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|