FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Vasiok scrie un roman (1)
Text postat de Gheorghe Rechesan
Un vîntuleț cu arome de pelin și colilie, venit dinspre stepa Buceagului, se răsuci prin bătătură, înfoie penele din coada Măriucii, cloșca porumbacă veterană, cu tîrtița mereu umflată, spulberă o mînă de paie uitată-n colțul cotețului, sperie mîța cățărată pe pridvor, ce pîndea umbra unei vrăbii și trînti zdravăn cerceveaua ferestrei odăii din mijloc, unde, pe un divan cu droturile rupte, picotea Vasea Bezmetiuc.
" Vine ploaie" își zise omu' nost, deschizînd ferestrele sufletului, căscînd larg și făcîndu-și cruce cu trei dește peste căscătoare.
" Ba nu vine!" îi răspunse, făcîndu-i cu ochiul, din cadra atîrnată pe perete, sfîntu' Ilie înveșmîntat într-un cămeșoi de culoarea peruzelei clătînîndu-și bărboiul cît un tîrn, înfoiat în cîrlionți deși și cărunți de penelul zugravului.
" Amu' ar fi bun un compot de perje, să-mi spele greața!" gîndi Vasea frecîndu-se la ochi pînă cînd vedenia se risipi.
Se întinsese ieri seară la o degustare de samagon nou, fiert din sfeclă și barabule și avea încă gura amară și încleiată de parcă și-ar fi făcut un cîrd de stăncuțe cuib în ea.
" Trebuia să pun la dospit în basamac ș-oleacă de bostan turcesc, să-i dea dulceață!" reflectă și ieși în pridvor.
Hotarele Cârlănarilor sau Kirlannar-yeri, cum îi zicea satului în graiul gagavuz, se întindeau largi și aerisite dinaintea lui: căscioare din paiantă, fărbăluite cu var, cotețe din scînduri natur , fără contribuția rindelei și garduri din ostrețe rare, de fugea în voie porcul, cu ludaia-n gură, printre ele, și-n capetele obștei, ca niște stîlpi de hotar, la răsărit geamia tencuită cu mică verzuie și acoperiș din tablă argintie, iar la apus biserica oablă și povîrnită, cu turla într-o rînă a credincioșilor de rit moscovit.
" Mamăăă, căscă iar prelung și muzical Bezmetiuc după ce parcurse cu privirea pitorescul peisaj, ce bine că văzui lumina într-un colț de rai, loc ca Cârlănariu', altu' pe lume nu-i!"
Trecuse el prin Comrat, ba chiar și pe la Chișinev pentru două zile, dar nu-i plăcuseră defel, înghesuiala, namilele de blockhausuri din beton cenușiu, damful de-asfalt și fumăraia de automobil, muierile cu priviri obraznice și trecătorii care se fereau zîmbind din calea lui. De mic fusese un suflet curat și sensibil, atent la frumusețea naturii, încît deabia învățase să scrie, "io-ta, io-ta, o-i, oi" că se și apucase de tocmit stihuri. Întîi deasupra cuptorului din cuhnie, iscălind cu tăciuni, iară mai tîrziu pe scîndurile privatei, cu plaivaz adevărat. Prin clasa a treia, ce-o făcuse temeinic, doi ani la rînd, dascălul o chemase pe biata mumă-sa la școală, îi arătase ce scrijelise cu brișca pe fața băncii, și-i spusese:
" Haricleea Hristovna, pruncu aista a lu' matale are har la prozodiere șî buchisală, dă-l la învățătură, s-ajungă departe, te pomenești că-l faci prăfesăr!"
Poezeaua aceea, de fapt debutul poetic al lui Vasea rămăsese încrustată, ca o ars amatoria, de-a pururea acolo, în ciuda nenumăratelor rînduri de vopsea așternute peste buchiile cioplite-n lemn:

" Ca o buhă rea di smoală
Noaptea-n mini să scoboarî
Mai c-aș bea rachiu, cernialî
Să-m bag ciotu' n iea di școală

Luna iară să adapă
Că șî iea îi însietatî
Da' ar vre sugiuc di grapă
Nu urdoari-adivaratî

Steli zbînțuie codița
Ciuturi curg avan la vali
Cînd mă scarpin lung sub foali
Și tăt cat cătră Gafița

Hai cu mini fă fatucî
Că-ți dau chil di mostochină
Tu te-ntinz cu ochii-n nucî
Io ti țuc la radașină "

Și-ajunse departe. Întîi la școala profesională de mecanică agricolă din Tatar-Bunar, c-așa înțelesese el să ajungă profesor și să îmbrățișeze, de-a dreptul, o carieră didactică. Aici, cîr-mîr se împăcă cum putu cu utilizarea și întreținerea utilajelor de profil, dar nu renunță la amorul dintîi, nobila artă a euterpei. Între nesfîrșitele ore cînd gresa piesele treierătoarelor și muștrul pe arie, la practica obligatorie în cultura de păioase, avu timp să compună multe poeme, toate străbătute de un fior agroindustrial autentic. Din acea perioadă datează mii de producții printre care una, intitulată sugestiv " Toamna în stepă" o trimise redacției suplimentului literar al gazetei шмель двуязычный ("Bondarul bilingv"). Răspunsul primit prin poștă conținea un mesaj laconic " pisati, pisati, pisati" care însă îl bucură peste măsură și-l îndîrji mai tare pe calea ce-o apucase.
Prea mulți pureci n-a făcut el în branșa lucrătorilor agricoli, fiindcă în acel an, lăsîndu-se o secetă năprasnică peste toate hotarele cîrlănarilor, se angajă excavatorist-draglinier pe șantierul hidrotehnic Bîstroe. Din acea perioadă datează ampla baladă patriotică:
" Și apa curge-ucrainiește"

Sitarii-n baltă se alină,
Sobolu-n papuri culcușește
ba chiar și trestia suspină,
pe-ucrainiește...

Văzduhul pute ca benzina,
Și crivățul iar amuțește
Cînd duduie încet draglina,
ucrainiește...

Azur și galbăn iară zboară
și-n soare drept că strălucește,
stindardul de la mîndra-mi țară,
pe-ucrainiește

Și pînea neagră de secară
Și basamacu' ce dospește,
Au gust adînc, înfipt în vară,
ucrainiește

Pe-ucrainiește lanu' crește,
Spice de grîu la fel grăiesc
Ucrainiește țip în dește,
Cu hohol, graiu strămoșesc

Și apa-n baltă-ucrainiește,
Și pelicanii-n mîl grăiesc
Cu gușa plină-ochi de pește,
În graiul pur ucrainiesc! "

După ce se întoarse pe plaiurile natale, în mod firesc, poema fost-a remaniată simplu, înlocuind voroavele ”ucrainiesc/ucrainiește” cu mai potrivitele ”găgăuzesc/găgăuzește”.

Nu mai vorbesc de versurile pline de sentimente înfocate, pe-alesu', adresate Glafirelor, Evdochiilor, Aișelor, Măriucilor și Gulufarelor pe care le cunoscuse, cine să le mai țină socoteala, că erau puzderie!
Toate aceste dulci amintiri îl încercau acum pe Vasea Bezmetiuc în timp ce-și întindea mădularele amorțite de picoteală în pridvor, dar întortocheate sunt căile inimii și sforicele minții, fiindcă pe nepusă masă, pesemne din pricina mahmurelii tîrzii, în loc să izvodească un stih răcoros, ori barem acriu, ca zeama de curechi cu care-și astîmpără arsura de samagon, se pomeni strigînd tare, de se speriară hulubii de sub streașina casei și dincolo de gard în ocolul hogei Soliman Ciomlek, o capră borțoasă behăi înfricoșată și avortă spontan:
" Gata cu poezia și drăgălelile di muzî, amu' îs barbat în tătă hirea, de mîne m-apuc de-un roman!"


Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
   
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2014-09-15 13:00:54
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  vasilache, fă bine și dă-i replici lui latunski pe pagina ta,bon? trecînd peste faptul că n-ai dezlegat esențialul din textul de mai sus*din evidentul motiv că nu vezi mai departe de nasul propriu)nici nu mă interesează ce ai de împărțit cu ”croitoria” aia.  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2012-11-21 23:05:46
         
 
  @ latunski criticul

când mergi pe marginea din centru
spre nicăieri și dai cu banul,
îmbracă-ți bine, iar, sumanul,
că văd că mi te-a tras corentu!
 
Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-11-21 21:09:47
         
 
  Giaba ti superi, bre latunskie, ca buchisala poietica a dintaie ii faina tari! Mie mi-o adus aminte di vremi trecute, pre cand eram la oaste la Iesi, si prin preajma unitatii veneau fatuci nu tocma curatele, da cine mai sedea atunce sa cati la cat de curate erau, cum eram noi ostenii de grabiti si de doriti de oarece chele goala de muiere! Am stiricit io o voroava care mi sa pari tari adivarati: nu sa ezista muieri urate pi lumi, numa barbati mofturosi din cale-afara! Ai di grija, daca pui fo boamba undeva, ocoleste ti rog targu nost', ca tari napastuiti am mai fost, di cand cu taierea lefurilor, nici ban de-o glaja di samahoanca di-aceie adivarati nu mai gabjim! Plus ca soba ni scoati fum si nici cu muierea nu ne mai ajungem la intalejere ca antart! La buna vederi si s-auzim di celi faini, nu di blastamatii de-aceli, stii mata! Kaveul.  
Postat de catre sters sters la data de 2012-11-21 10:00:58
         
 
  Protestez vehement împotriva plasării personajului Vasiok în mirificul peisaj și context social transnistreano-găgăuz. Este o jignire adusă micului popor transnistrean și microscopicei republici găgăuze. Protestul meu va trece la acțiuni explozive, reclamînd personajul la mensualul "M-a tras corentu", la primăria comunei Straja, la croitoria "Sumanele Negre" și la editura unde se va prezenta romanul spre publicare.  
Postat de catre latunski criticul la data de 2012-11-21 08:36:12
         
 
  geaba te oftici, bădie,
n-am purtat și nu port vină
că papi stele de hârtie
și orbecăi prin lumină!
 
Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-11-21 05:50:40
         
 
  vlase, n-ai priceput mai nimic...da' nu-i niciun bai, așa se nasc unii, handicapați la aria cortico/umoristică.
eu am haz/tu n-ai obraz, ei ele, papă stele. :))
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2012-11-21 00:41:02
         
 
  am citit a treia oară
și tot am rămas năuc:
să te lauzi iar si iară
că ești un ,,bezmeticiuc"?!

conjugarea verbului A BEZMETICI, la timpul prezent, un pic reflexiv: eu nu, tu bezmeticești, el/ea râde. noi fără eu, voi fără noi, ei/ele râd!

 
Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2012-11-20 21:25:12
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE