FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Conu' Clevetide față-n față cu realitatea
Text postat de Dragoș Iovan
Trickery Bulevard, L.A., restaurantul Mioritza, orele 12 a.m., 59,5 grade fahrenreit la umbră, cer senin, briză moderată.
Interior lambrisat cu stejar băițuit rustic, mobilier dat la rindea din același material, cioplit cu motive din "coloana fără sfîrșit" , acoperite cu overlay-uri brodate în roșu-galben-albastru, pe ziduri scoarțe oltenești, fotografii cu Carpații înzăpeziți, pelicani clocind în Delta du Danube, un pridvor pictat în voronetzian blu și pliante turistice cu " visit Romania country the land of choise".
Așezat într-un easy-chair din fibre de ratan, Mitică, septuagenar, păr cărunt, mustață pe oală așijderea, soarbe dintr-o sticlă de budweiser și răsfoiește o gazetă.
În salon intră Sache, cam la șaizeci de ani, într-o ținută casual, din denim, cu mîinile în buzunarele jeanșilor. Se îndreaptă spre masa unde adastă Mitică.
" Hello, mr. Si, cum o mai duci?
Mitică îi întinde mîna amical:
" Hello, răspopitule, ce mai e nou? "
Sache îi strînge dreapta și se așează la masă oftînd după ce face un semn chelnerului să-i aducă meniul.
" Nimic nou, nene, toate-s okey, mulțumesc de interogare..."
Mitică oftează adînc, soarbe un gît de bere și bate cu palma ziarul "Vocea patriotului internațional ".
" Ai văzut, e zarvă mare în țară?! Proteste contra guvernului și a domnului președinte!"
" Asta e firea românului nostru, să protesteze, mereu nemulțumit, mereu pus pe harță!"
" Că bine zici, bre Sache, românașu e mai tot timpul nemulțumit, da io sincer să fiu nu pricep de unde vine nemlțumirea asta...a vrut democrație, l-a pus la zid pe ceaușescu și-a făcut democrație... a vrut economie de piață, are economie de piață la greu...a vrut privatizare, iaca s-au privatizat toate privatele din capitală...acu' a luat miliarde de la FMI și tot nemulțumit e!
" Da' de la ce s-au luat?"
" Eiii, parcă nu știi? Pretextul e cică unu' Arafat, rudă cu Saddam sau cu ben Laden, care e șefu' serviciului dă urgențe pă România....ș-arabu, dat dracu' că deh, îi musulman în legea lui a zîs să dea jos crucile roșii dă pă ambulanțe, că cică nu-i politically correct, c-ar jicni sentimentele religioase ale cetățenilor dă alte religii...
Sache își face cruce indignat:
" Doamne-păzește, păi cum să dea crucile jos de pe salvare că nu se mai știe cine și ce transportă! Și l-au lăsat? "
" Aș, președintele i-a bătut obrazu' și i-a făcut vînt...uite ce-i, musiu, dacă nu-ți convine, du-te mata-n Palestina ta și fă acolo medicină dă urgență cu semiluna roșie, aicea io-s șef!
" Bine i-a făcut, domle, ce dacă în USA vrea un arab să facă pe bossu' crezi că îl lasă Casa Albă și Senatul american? Democrație-democrație, da' n țara mea io-s stăpîn!"
Se lasă un minut de tăcere, răstimp în care cei doi sorb din paharele cu bere.
Mitică se lasă pe spătarul fotoliului și întreabă:
" Da' afacerile cum îți merg? Că-i recesiune globală, cică..."
Sache își șterge elegant, cu mîneca cămășii cadrilate, spuma din jurul buzelor.
" Merge, dom' Mitică, că fac export cu oale din ceramică și căni de ceai din porțelan în China...
" Da' ce chinejii n-au porțelanuri și căni de ceai?"
" Au, da' ale mele-s mai ieftine, ceștile au toarta pe interior, face și chinezu economie de ceai...am vrut să export și tacîmuri, cuțite, linguri, furculițe, din astea de-ale gurii, da' după se știe chinejii halesc cu bețele, așa că le-am dat toate la topit și-am turnat crucifixuri din ele, 100.000 de bucăți engros cu zece dolari bucata..."
" Păi ce chinejii-s creștini? Io știam că-s atei sau budiști!"
" Numa' circa 0,01 la mie, da' suficient ca să-mi desfac toată marfa-n profit!"
Chelnerul apare și le aduce încă un rînd. Ciocnesc și beau cu poftă. Mitică, sîcîit de o idee, reia discuția.
" După mine, România n-o duce bine, fiindcă are prea mulți pensionari...cică-s cinci milioane, îți dai seama ce povară la buget? Au muncit o viață la statu comunist, iar acu e nemulțumiți și vrea pensii ca-n capitalism..."
Sache îl aprobă, vizibil agasat .
"Așa e, că mai am și eu neamuri prin țară, unchi, mătuși, și le-am zis de la obraz: fiți domle realiști că nu se mai poate așa, cu pomană de la stat, s-a terminat, cu miloaga, gata, doamne-ajută, comunismu' e mort-îngropat, puneți mîna și munciți că nu vă dă nimeni nimic de gratis...uite, îmi vezi mîinile cît îs de bătucite? Io, cînd am venit în State am muncit pe brînci...primu' milion de dolari l-am făcut din oale...fabricam manual căni, ulcioare și blide și le vindeam prin tîrguri ca artizanat navajo..cu mîinile mele învîrteam roata și fasonam lutul...am muncit și-acuma am!"
Mitică îl aprobă.
" Românu' nu e obijnuit cu munca grea...numa' cu șmecheria...dacă nu fraierește pe cîte unu' nu-i fericit...Pe urmă e și prea multă funcționărime...cînd am fost ultima dată la București, pe stradă vedeai numai inși cu serviete diplomat, trași la costume luxoase, cu cravată de mătase la gît...la administrație, un' te duci, un' te-ntorci, tot așa....cinci ghișee, cinci pupeze înțolite, parfumate, coafate, clămpănind la cinci computere...păi, la noi, în California, dacă deschizi o afacere cu cinci ghișee, găsești la ele un unemployed dispus cu cinci dolari pe oră să tasteze la cinci computere și cu deștele de la picioare! Iar pentru pensionari aș găsi ceva de făcut...ăia de au rude-n State să vină-aici să-și crească nepoții, iar ăia de n-au să facă un job util: bunicuțele pot croșeta ciorapii, macrameuri, pulovere pentru iarnă, bărbații în loc să stea în crîșme i-aș pune să cosească iarba de pe marginea drumului, s-adune mizeria din parcuri și de pe șosele, că-i năpădită țara de buruieni și gunoaie!"
Răsfoiește ziarul și se întunecă la față.
" Da' uite că-i groasă, cică protestele iau amploare, s-au încăierat cu forțele de ordine sunt pagube materiale...după ce se plîng că e criză și sărăcie se-apucă să spargă geamurile, să dea foc, să scoată dalele din pavaj...păi, știi cît costă un metru patrat de termopan? O avere...io de-aș fi în țară m-aș apuca de-o afacere cu sticlă și amenajări stradale..."
Sache tușește și-și drege vocea cu încă o dușcă.
" La fabrica mea, dacă un angajat sparge o oală, o plătește din buzunar fără să crîcnească...oalele sparte de ăștia cine le plătește?"
" Inconștienți, domle, le distruge că nu-s a lor, e bunu' întregului popor...da' știi ce nu pricep iar? Dacă e așa sărăcie acolo, cum se face că numai în anu' ce-a trecut românii ăștia năcăjiți a importat peste cinci mii de autoturisme de lux numa' maserati, bugati, ferari, d'astea...io să fiu în locu băncii mondiale nu le-aș da un sfanț!
" Nici io...să circule cu dacii, că-s mai ieftine și se-ncurajează industria autohtonă...uite eu mă plimb cu un prăpădit de ford galaxy de doi ani încheiați...iar concedii în străinătate de unde, nici vorbă...mi-am petrecut holidayu' la o fermă de oi din Wisconsin, optzeci dolari pe zi all inclusive...și să-ți spun drept m-am simțit de milioane...aer curat, jogging prin stînă, mîncare bio, făcea grecu o feta nici nu pute telemeaua din România pe lîngă ea...că drept să-ți spun, acolo, acasă, nimic nu mai e cum era pe vremuri!".
" Și eu am făcut economii..concediul tot între granițe...în Hawai, da' drept să-ți spun m-am cam săturat de soare, coctailuri, barbecue și hula-hula...mi-e dor de o ciorbă de burtă și de niște mici stropiți cu must..."
Sache îl privește nedumerit.
" Mici, face un sîrb din San Fernando, marfă originală din carne de oaie, porc și vacă amestecate laolaltă cu usturoi și cimbru din belșug, dacă vrei îți dau adresa...iar must găsești la treizeci de cenți galonu' în Napa Valley cît vrei!"
Mitică oftează lung și-și freacă pleoapele.
" Da' mă, dar n-are același gust, cum avea pe vremuri...nimic nu mai e cum ierea cînd ieream tineri..."
Sache răsfoiește și el gazeta.
"Realitatea e că-n țara românească e debandadă, toți e puși numa' să fure și să șmecherească, iar acu' de vine guvernu' și pune austeritate, ies în stradă și fac scandal că nu mai pot trăi cum s-au obișnuit pîn'acum!"
Celălalt îl aprobă rînjind:
" Da' ce, guvernu-i prost să plece cînd zic ei...au o treabă de terminat, după aia 'om vedea, nene! Uite, io l-am cunoscut acu mulți ani în urmă pe actualul președinte, pe cînd era doar comandant de vas...a făcut o escală la Pasadena cu petrolieru' Sperantza și s-a nimerit să fim la o tăiere de moț împreună...să-ți spun drept, mi-a făcut o impresie excelentă, un adevărat gentleman, bea Johnny Walker numa' cu patru cuburi de gheață...păi, te întreb io, pe ăsta vrei tu să-l demiți? Și pă cine pui în loc? Că opoziția, de cînd a răposat Coposu, stă în niște puștani cu caș la gură care habar n-au de politica românească..."
" E ușor să dărîmi, iar românu' e pus pe stricăciuni...numai așa, de-al dracului...eu să fiu în locul președintelui i-aș pune pe toți să plătească...un adevărat patriot nu face așa ceva...eu, deși nu mai locuiesc între granițele României, o iau peste tot cu mine!" (scoate portmoneul) : uite aici am o cruciuliță sfințită la Agapia, de acu' doi ani, cînd am fost ultima dată în țară...aici, în pozele astea îs eu, nevastă-mea și copiii pe litoral, la Sinaia, la Tg.Jiu sub Poarta Sărutului....știi care-i principalul defect al patriei noastre? Că-i populată cu români...eu aș face un experiment dacă s-ar putea...aș aduce în țară numa nemți, mexicani și chineji că ăia știu ce-i munca...iar după zece ani le-aș da țara înapoi românașilor..poftiți, bre, e okey acu' puteți s-o terfeliți again!"
Mitică oftează din nou.
" Da' măi, răspopitule, da' mi-e tot mi-e poftă de-o ciorbă de burtă și-un must de Drăgășani...în California nici mălai ca acas', să pui de-o mămăligă, n-am găsit!"
Sache privește bănuitor în jur și șoptește:
" Că veni vorba de mămăligă, crezi matale că explodează din nou, ca-n decembrie 89'? Nu de alta da' să-mi iau măsuri, că am o afacere cu ceramică de Horezu, marfă prima-ntîi și ieftină de n-ai văzut..."
Mitică zîmbește liniștitor, mîngîindu-și mustața căruntă:
" Stai liniștit, bre, nicio șansă, așa ceva se întîmplă o dată la o mie de ani...mi-a spus mie nevastă-mea, că a fost la una Mercedes Timișoara Caterpilar să-i ghicească dacă se mărită fii-mea anu' ăsta și știi ce i-a spus, aia? Canci revoluție, numa' așa o încăierare, ca la derbiul Dinamo-Steaua!"
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  ce să fac altceva, Ioane, tre' să ripostăm prin mijloace adecvate! e drept, lupta e cam inegală, ei sunt dotați cu "dosare", baze de date despre tot ce mișcă, electronică, scule de-ascultat, chestii de manipulat, noi doar cu bietul cuvînt...iar cînd o mînă de ipocriți ne fac ciumpalăi de rahat, poți doar să faci din cuvînt bici, deși am mare îndoială asupra finalității, sub toval sfișcuiri de'astea, vag caragialești nu se resimt.  
Postat de catre Dragoș Iovan la data de 2012-01-17 11:39:05
         
 
  ".eu, deși nu mai locuiesc între granițele României, o iau peste tot cu mine!" (scoate portmoneul) : uite aici am o cruciuliță sfințită la Agapia, de acu' doi ani, cînd am fost ultima dată în țară..."

Tocmai mă-ntrebam, Gheorghe, ce să-i ripostez lu epigramistu portocaliu, care-i dă cu busuiocu prin americi și sar stropii pînă aici, ce să-i spun, zic, legat de chestia cu "țara luată peste tot"(!). Ai găsit o variantă excelentă.
Varianta mea era "luată peste tot" la... miștoc, ca să folosesc un eufemism!
Dar a ta e mai finesco!
Condei de meseriaș, pe lîngă că mi-a sărat inima.
Acuș, afeistu se învîrte-n găurică de ciudă și îi iese surplusul de "dicernământ" pe nas,
ca magiunul! Iar meteleu-i ține hangu, cu buhaiul din dotare!
Grămada deștepților, doldora de "discernă/minte", cum ar veni.





 
Postat de catre ioan peia la data de 2012-01-17 10:46:51
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE