|
|
|
|
|
|
|
|
|
jumatate |
|
|
Text
postat de
. solitaire |
|
|
de atîtea ori se pierde sensul
a ceea ce înseamnã `jumãtate`
un sens cu firimituri pe un drum
de întoarcere acasã
de cîte ori
te simti o jumãtate de mãr
pe jumãtate iu
pe jumãtate u
ca sã-ti vorbesc de întregul din mine
ar trebui sã nu mai fim
animalul
care-si urmãreste prada dintr-un alt animal
copacul care nu îsi vede rãdãcina
si care iarna se leapãdã de varã
jumãtate su
jumãtate tru
privesc alinierea literelor
finalul se reinventeazã în alte
bunãtate/palate/nedreptate
întregi sau în jumãtãti relative
cuvintele nu mã ajutã
am lãsat cîteva nuci sub pin
veverita însã nu le vrea
urmãrindu-mi nedumerirea
îmi cuprinde fereastra lãrgind-o
lãrgind-o lãrgind-o
de -mi intrã iarãsi în casã Crãciunul
pe jumãtate bra
pe jumãtate ver
Craciun fericit tuturor
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mda, se intampla sa nu ai acces la net intotdeauna cum iti doresti si nici colegarea sa nu fie la inaltime. Odata ce am postat nu am fost lasata sa revin pentru corecturi. Stiam de ele. Multumesc.
Radule, nu am ce explica. Stii bine ca cele mai multe dintre poeme trebuie lasate sa dospeasca, asa ca painea, penntru a fi asimilate fara explicatii. Mersi pentru aplecare. |
|
|
|
Postat
de catre
. solitaire la data de
2011-12-24 14:01:51 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
în opinia mea, acest poem e aproape o infracțiune, să nu se supere autoarea - nu vorbesc de clișeele impresioniste, de amandina cu veverița, sau de cugetarea:
"de atîtea ori se pierde sensul
a ceea ce înseamnã jumãtate
lãsat drept firimituri pe drumul
de întoarcere acasã" *
dar măcar scîrțîiala "vedere vara" sau "iar iarna" să i se fi înfipt cuiva în retină dacă dacă nu în urechi.
în fine, să trăiască.
* rog autoarea să-mi explice, conform puterii mele de pătrundere în stilistica liricii feminine, cine/ce e lăsat drept firimituri pe drum, eventual să-mi lase un desen.
|
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2011-12-22 19:09:32 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Luat ca poem ocazional nu pot spune decât la fel: Crăciun fericit și un an mai bun. Urări care, din păcate, au devenit prea mult clișee și s-au depărtat de aura de trăire și mister a simbolului și a vremurilor de altădată.
Însă, spre bucuria mea, acest poem are valențe mai mari decât pentru un poem ocazional. Soluționând formularea imprecisă spre incorectă "sã nu mai fiu nici eu nici tu", eliminând truismul "iar iarna se leapada de frunze" ori reformulându-l, de exemplu "se leapădă de amintiri" "de istorie" de orice altceva care să fie original și să se înscrie în logica poetică, și, evident, ultimele trei versuri, care îl plasează, pe el, pe poem, în ocazional. Nici "în alte" nu pare a se potrivi în rol.
Un poem bun. |
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2011-12-22 18:08:25 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|