FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
În reluare
Text postat de Corneliu Traian Atanasiu
Europeea este un site de nișă.
Emanuel Cristescu

teferestide-ogramajoarasidaiinalta...
gina bultoc

Recunosc, scriu acest fast-pamflet (iute și nu sărbătoresc) cu constituția pe masă (ca nu cumva, dînd nărăvaș din picioare, s-o încalc) și simt cum sabia lui Damoclaș, ca un ventilator la 40 de grade, se învîrte justițiar deasupra capului meu.

În data de 2007-08-23, citind faimosul manifest (literal: UTOPIA EUROPEEA) al prea-fericitului nostru patriarh, am rămas realmente perplex. Pînă atunci, Europeea îmi părea un loc comun, banal pînă la prozaism (cel mai adese liricoid și patriotard), de multe ori pur și simplu ordinar (cu accentuate înclinații spre mizerabil). Din acel moment, ea s-a îndepărtat vertiginos prin spații virtuale către un nicăieri și niciunde roz-bombon.

Și așa aș fi rămas dacă goia, megafonul răgușit al sacrelor cuvinte patriarhale, stupind o sintagmă aglutinată într-un singur și ultim răcnet al modei de pe site, nu m-ar fi edificat brusc și definitiv. Savantlîcul patriarhal mi s-a dezvăluit pe de-a-ntregul în acel țipăt de sinceritate netrucată.

Photo Sharing and Video Hosting at Photobucket

Nișa este doar o fundătură. Un loc care nu duce, într-adevăr, nicăieri și niciunde. O utopie este un loc închis, de obicei neluminat, unde te poți retrage cînd simți anumite presiuni organice cărora nu le mai reziști ca să te ușurezi în liniște.

Literatura de nișă este, îmi dau seama iluminat de acel sunet de sirenă în chinuri, una de nevoie și a nevoilor (chiar atunci cînd ele sînt veleitar literare). Este o literatură glandulară, secretorie sau excretorie, care, conform constituției, nu poate fi evacuată în public. Are nevoie de o fundătură întunecată, bine și patriarhal protejată.

Acuma, pentru că am intrat în Europa, e posibil ca aceste nevoi să poată fi rezolvate în așezăminte standard cu reguli igienice mult mai stricte. Așa că viitorul site-urilor de nișă devine destul de incert.

*

Îmi permit și un apropo nevinovat.

Într-un banc vechi, Bulă e apostrofat amical:
- Am auzit c-ai intrat în partid...
Răspunsul e de-a dreptul inocent:
- În ce zici c-am călcat?

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Moceanule, n-am știut despre opera ta vastă decît după numărul poemului postat, dar ți-am dibuit de îndată viitorul. Promiți. Nu ești încă înzestrat să scrii poeme, dar ai talent să le ștergi.

Perseverează.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2010-02-17 21:36:32
         
 
  Opera ”individului” nu s-a prea văzut din pricină de măreție a cap/de/operei matale, Petrică!
Despre ce funie vorbești?
Între noi fie vorba: pricepuși cîte cevașilea din zicerea de mai sus sau ai nevoie de traductore?
 
Postat de catre ioan peia la data de 2010-02-17 18:47:37
         
 
  Măi să fie, la așa suficiență, așa vocabular; cuvinte lustruite cu flexul și date cu baiț, păreri rostite din turle existente și pretenție de pamflet...am avut morbida curiozitate să-i văd opera individului, de unde s-o iei?
Credeam că vorbește un domn...
 
Postat de catre Petre Mocanu la data de 2010-02-17 18:41:49
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23932
Comentarii: 120163
Useri: 1424
 
 
  ADMINISTRARE