FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Stingere
Text postat de Ana Sofian
Atât de mult am dansat,
încât tălpile mi s-au plâns de incendiere.

Pâlpâise mai întâi un sunet
desprins din frăgezimea buzelor,
apoi un fulger scurt
a strigat pe nume depărtarea
și stelele s-au convins că-n colțurile lor
pot prinde scânteile ochilor.

În fond,
focurile se sting în dansuri
de priviri
pe care fiecare dintre noi
le odihnim sub pleoape
când ecourile ne strigă pe nume.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Au cei de la Vama veche un cântec, Cristian!
"Ana, ce nume simplu!", cam așa se poate auzi!
Dădui greș cu fila mea de jurnal anterioară, deci nu-mi mai pot permite luxul verzelor și nici al parodiilor pe care le pot inspira!
cu respect, Ana!
 
Postat de catre Ana Sofian la data de 2009-09-06 00:14:21
         
 
  Pot dezlega poemul tău ca pe o pagină de jurnal.
N-o fac.
Ai scris memorabil.

Aviz cârcotașilor; să țină minte numele tău!

Stea și vot,
Cristi
 
Postat de catre Cristi Iordache la data de 2009-09-04 23:48:26
         
 
  Un poem pe care l-am citit cu placere!

Imi plac imaginile create in aceste versuri:

"Pâlpâise mai întâi un sunet
desprins din frăgezimea buzelor,
apoi un fulger scurt
a strigat pe nume depărtarea
și stelele s-au convins că-n colțurile lor
pot prinde scânteile ochilor."

Felicitari! Vali

 
Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2009-09-04 22:07:37
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE