|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
BOGDAN GROZA |
|
|
Actul II
Casa lui Niþã. O vilã imensã cu multe camere. În dreapta scenei se aflã un garaj deschis în care troneazã imperial mercedesul senatorului. În stânga casei, ºi a scenei e o piscinã. Lângã piscinã douã ºezlonguri. Niþã stã pe un ºezlong având alãturi o mãsuþã pe care stã un laptop, o sticlã de ºampanie ºi câteva pahare. Vine lângã el Florica, soþia lui. Din gesturi aratã cã e puþin agitatã.
Scena 1
Florica, Niþã
Florica ( privindu-l bãnuitoare) Ce-ai fãcut azi la serviciu?
Niþã (apatic) Mai nimic. Aceleaºi certuri cu opoziþia, aceaºi plictisealã colosalã. Împreunã cu Ghiþã am fost apoi la ºedinþe interminabile.
Florica (începând sã atace) ªi ce ai discutat cu Ghiþã?
Niþã ( fãrã chef) Fleacuri, banalitãþi.
Florica: ªtii cã Ghiþã i-a dãruit nevestei lui o limuzinã de lux? ( se uitã fix la Niþã)
Niþã: ªi ce-i cu asta?
Florica (iritatã de rãspunsul lui) Cum ce-i cu asta? Asta înseamnã cã o iubeºte!
Niþã: Ei , aº!
Florica ( dulceagã) Niþucule, tu mã iubeºti? Mã iubeºti mult?
Niþã ( se ridicã din ºezlong iritat) Ce-þi veni?
Florica (izbucnind) Ce-mi veni? Ticãlosule. Pramatie. Adicã eu stau toatã ziua ºi te aºtept, mã ocup de tine ºi tu mã întrebi ce-mi veni? De ce nu mi-ai zis cã ai avut o aventurã ( aproape istericã) De ce?
Niþã ( surprins, se bâlbâie) Ce… ce aventurã? D…d… de unde ai scos-o ºi pe asta?
Florica (nervoasã) Ce aventurã? Negi, ai? Îþi spun eu ce aventurã! O tânãrã focoasã, brunetã, înaltã, îþi spune ceva aceastã descriere?
Niþã (prudent) Ce tânãrã? ce focoasã? ce…?
Florica ( întrerupându-l tãios) Te faci cã nu ºtii! Canalie… las cã-þi dau eu grecoaice de-o sã mã pomeneºti ( intrã în casã trântind cu putere uºa)
Niþã ( rãsuflând uºurat, zice pentru sine) Bine cã nu bãnuieºte nimic. Bine cã nu m-a prins. Am crezut cã a aflat de relaþia mea cu Tamara. ( afectuos) Cu dulcea mea Tamara ( duios) Cu tandra mea Tamara… ( se reculege rapid) Grecoaicã? Aaa, o aventurã demult uitatã de mine. pesemne i-a povestit Ghiþã neveste-sii despre Grecia ºi proasta de Steluþa a exagerat, ca de obicei. Nu-mi fac griji. Mã duc s-o calmez pe istericã. ( intrã în casã liniºtit).
Florica ( stã pe pat cu capul între mâini. Se face cã plânge) Ah, ce mã doare inima! Simt cã leºin. Ah, Niþã, mor…!
Niþã ( printre dinþi) Ei aº! (apoi se apropie de ea ºi o mângâie teatral) Taci dragã. Liniºteºte-te. Calmeazã-te. Hai sã vorbim ºi sã lãmurim aceastã problemã.
Florica ( facându-se cã-ºi ºterge lacrimile) Ce sã vorbim? Ce sã lãmurim? M-ai înºelat…pe mine, eu care… ( se face iar cã plânge) eu care þi-am fost fidelã atâþia ani. Cum ai putut sã-mi faci una ca asta?
Niþã: N-a fost nimic, dragã. Absolut nimic. Ceea ce numeºti tu aventurã era doar în mintea Steluþei, cã bãnuiesc cã ea þi-a împuiat capul cu prostii. Hai sã-þi spun cum a fost, de fapt. ( începe sã inventeze o poveste) Eram într-un cazino cu mai mulþi colegi când ne fãceau cu ochii niºte duduiþe. Noi, ca bãrbaþi, mã înþelegi, am rezistat cât am rezistat. Apoi, fiind puþin bãuþi ºi femeile se dãdeau la noi unii le-au aºezat pe genunchi. Eu m-am þinut tare, cât m-am þinut. Dar una mi s-a pus pe genunchi fãrã sã vreau. Ce m-ai puteam face? Doar n uera sã fac scandal pentru o femeie, mai ales cã eram ºi într-o þarã strãinã. Am baut o bere ºi gata, la miezul nopþii ne-am despãrþit de grecoaice. Nu te-am înºelat cu nimeni, îþi jur.
Florica ( îmbufnatã) Sigur nu m-ai înºelat?
Niþã ( prudent) Sigur. ( apoi cu ipocrizie) ªtii cã doar pe tine ( ezitã o clipã) te iubesc! (neconvingãtor) Da, te iubesc!
Florica: Dacã mã iubeºti atunci dovedeºte-mi. ªi dacã nu m-ai înºelat la fel dovedeºte-mi-o.
Niþã: Nu þi-am dovedit de atâtea ori! Când þi-am fãcut cadou casa de la Snagov, ce-a fost gestul ãsta dacã nu unul de iubire? Când þi-am cumpãrat colierul din aur, nu tot iubire a fost? Când te-am luat cu mine în America, de ce te-am luat? Nu datoritã faptului cã te iubesc?
Florica: Dovedeºte-mi iar cã mã mai iubeºti, cã mai þii la mine!
Niþã: Cum sã-þi mai dovedesc? Spune-mi!
Florica: Dacã mã iubeºti, aºa cum susþii, vreau sã-mi oferi un cadou. O nimica toatã. Vreau o limuzinã de lux, aºa cum are snoaba de Steluþa. ( îºi pune capul la pieptul lui) Un fleac pentru tine, nu-i aºa? Costã doar 50.000 EURO. Dacã vrei sã te cred, fã-mi acest hatâr!.
Niþã (indignat) de unde sã scot eu atâþia bani? De abia am reuºit sã-þi cumpãr vila de la Snagov. ªtii cã m-a costat sute de mii de dolari ( vorbind singur) bineînþeles cu o micã inginerie financiarã, cã doar erau bani publici. ªi cum în sacul bugetului îmi mai puteam bãga mâna… mai luam de la sãnãtate un pic, de la cercetare un pic, de la învãþãmânt un pic …. ªi se aduna. Acum însã…( cãtre Florica)Hai sã mai aºteptãm un timp, mãcar pânã-n toamnã când se voteazã bugetul pe anul viitor ºi când putem sã ne majorãm iar lefurile. Pânã atunci nu pot!
Florica: Nu vrei!
Niþã ( împãciuitor) Ba vreau, dar nu pot. ( exasperat) Înþelege-mã!
Florica: Nu te înþeleg. Pentru vila de la Snagov cum ai avut bani? Pentru Fordul meu rãblãgit, deja,cum ai obþinut bani? Dar pentru mercedesul tãu?
Niþã ( încercând sã o împace) A fost cu totul altceva. Am putu sã ciupesc de ici, de colo, au fost comisioane…. ªtii doar. Acum e riscant. Presa ne vâneazã ca pe potârnichi, þara-i pe picior de revoltã, nemulþumire în masã, proteste dupã proteste, popor tot mai împovãrat…
Florica ( tãioasã) de când îþi pasã þie de þarã, de oameni? Chiar tu mi-ai povestit de atâtea ori cum râdeþi voi, parlamentarii, de naivitatea ºi de rãbdarea românilor. Cã-i pãcãliþi cum vreþi cu promisiunile voastre… ( vicleanã) Mai bine spune cã nu-þi mai pasã de mine ( se face iar cã plânge)
Niþã ( plictisit de scenele astea) Bine ,fie. Gãsesc eu o soluþie, o metodã. Doar sunt parlamentar. ( cu fãloºenie) Om important în þara asta ( solemn) Legiuitorul þãrii! O sã ai maºina doritã, tocmai de ziua ta. Îþi promit ( iese agitat din casã)
Florica (singurã) în sfârºit, l-am convins! (uºuratã) Uf, da’ greu a mai fost. Ce-o sã mã mai invidieze vecinele … ( intrã într-o altã odaie, feritã de ochii publicului fredonând o manea)
Cortina cade
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Sache, nu sunt extraordinar, sunt doar un om cu imaginatie, uneori. Mai am putin si termin cu piesa de teatru dupa care am s-o repostez, pentru usurinta citirii, numai in doua parti. Actul 1 pana la sfarsit si actul 2. Pe urma astept parerile si sugestiile celor de pe europeea.
Multumesc ca ma citesti :) |
|
|
|
Postat
de catre
BOGDAN GROZA la data de
2006-01-20 11:42:54 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Esti extraordinar! Nu-mi vine sa cred ca esti poetul Bodoganel! |
|
|
|
Postat
de catre
Sorin Teodoriu la data de
2006-01-19 20:40:07 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|