|
|
|
|
|
|
|
|
|
Și cum dormeai... |
|
|
Text
postat de
Andrei Nilconia |
|
|
Și cum dormeai,
așa, ghemuleț,
suflul tău picta fereastra
cu flori de câmp și inorogi, cu violet și crini,
apoi o topea.
Pe acolo am intrat,
în vârful inimii,
ca un hoț înfometat.
Mi-am înclinat buzele
deasupra claviculei tale,
apoi, ți le-am îngenuncheat urechii.
Nici n-ai tresărit, lenevoaso.
Un braț cade,
fulg...
Îl prind, ți-l cuibăresc înapoi la sân.
Acuma plec,
dar nu înainte de a-mi scoate sufletul
și a-ti face o altă fereastră.
Să nu-mi răcești...
Poate o desenezi și pe asta
cu flori de câmp și inorogi, cu violet și crini...
Dar să n-o topești!
Și cum dormi,
așa, ghemuleț,
suflul tău pictează fereastra.
Hai, fie, topește-o!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|