PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
PÎRLOAGA DIN CORBEANCA - SI DĂ-I, SI LUPTĂ.... Text postat de Corneliu Traian Atanasiu Literatura, stimbabile cu aere de guru şi logică ortogonală, este o formă a culturii. Cultura înseamnă cultivare, îngrijire, creştere, asigurarea unor condiţii prielnice altei dezvoltări decît cea din sălbăticie unor lucruri altfel inexistente în natură. De la agricultură pînă la cultura spirituală, totul s-a făcut creînd spaţii (de cultură) separate de natura brută care-şi este suficientă sieşi. Tocmai pentru ca această natură, viguroasă, dar rudimentară să nu poată invada ţarina pe care omul cultivă ce este doar al său cu alte năzuinţe şi exigenţe, sub alte auspicii. Chiar şi cei care îndeamnă la reîntoarcerea la natură nu au în vedere abolirea valorilor cîştigate cultural, ei doresc doar o revigorare a moleşelii produse de excesele civilizaţiei. Or, literatura junglei, pe care o promovaţi fără rezerve şi pentru care aţi decretat pîrloaga din Corbeanca atelier literar, este o dovadă crasă a incapacităţii dv. de a pricepe cu ce vă faceţi că vă ocupaţi. Este genul de gîndire a activistului care se află în treabă şi care are o singură trăsătură viguroasă prin naturelul ei. Ştiu că vă place să vă împăunaţi cu tot felul de virtuţi eufemistice, dar ea, trăsătura dv. caracteristică, are un nume adevărat, chiar dacă nu e unul bun: încăpăţînarea. Ţineţi-o tot aşa şi nu veţi rămîne singur, veţi trona de-a pururi printre bălăriile literare care cresc în voie în serele dv., la SRL Corbeanca. * Mai jos este o analiză poporană, făcută de Ioan Peia şi invalidată de mirunica, a remarcabilului discurs academic rostit de patron înainte de a se deplasa la Universitatea din Focşani: Si dãi si luptã! Existã un anume tip de scorţoşenie în exprimare, un fel de variantã mai spilcuitã a limbajului de lemn, care te face sã crezi cã insul care-l practicã a înghiþit un ditamai stîlpul de beton şi defileazã, astfel, pe macadamul urbei literare, cãpãtînd o mãreţie „de simbol”, asemeni popii din Rudeni. Autorele ţine morţiş sã demonstreze cã folosirea otova a termenilor radicali este o dovadã de mare dãşteptãciune şi cã ceea ce scrijeleşte el, vere, este quintessentia limbajului elevat. Lucruri care, altcum, s-ar putea spune cinstit, simplu şi direct, sunt trecute prin morişca sofisticatã a codificãrii neo-neo-neo-logistice şi dintr-un amãrît de borş de informaţie iese ditamai contorsiunea extraliterarã. Bunãoarã, desele şi sancrosantele ieşiri ale onorabilului domn Cristescu, sau cum s-o fi numind, care apare, episodic şi triumfalnic, la rampã, cu nuieluşa-i didacticã într-o mînã şi „Cãrţile Legii” în cealaltã, predicînd, printr-un vocabular pompos şi amportant (nazalizaţi, vã rog, dupã modelul franţuzo-globalist) în favoare cuminşenie, toleranşei, şi, mai ales, a uzitãrii unui limbaj dode-”cacofonic”, nu aşa "cacofonic" şi nedus la bisericã, precum cel al nostru, carele suntem neşte amãrîţi de toleraţi în „Domus Aurea” a domniei-sale. Ne dã, cu alte cuvinte, lecţiuni de ECO/literaturã, un termen scump Domniei-sale, pe care l-a gestat şi moşit cu o afecţiune de pãrinte exemplar. Ei, şi ECO asta, deci, dupã cum pricepem noi, eştia mai proşti – e un fel de limbaj pur, fresh şi complet aseptic, proaspãt apretat şi amirosind a creier încins de savant taman globalizat. Trecem peste fãţãrnicia din spatele respectivului limbaj, cãci acesta este un lucru prea strãveziu ca sã mai poatã fi contestat de cãtre cineva, şi ne oprim, cuprinşi de o frenezie metafizicã fãrã egal, de-a dreptul în pogonul de neologisme pe care Luminãþia-Sa ni-l serveşte drept un paregzamplu al limbei rumâneşti de galantar. (Limbã care, desigur, nu este din aceeaşi familie cu cele pe care le dã pe biteş Dumnezeu, plecat la curve cu protejatul Pseudonimus al Onorabilului domn Cristescu, sau cum s-o fi numind!) S-o luãm, deci, metodic: În proaspãta-i bulã pe care tocmai ne-a servit-o, aşa cum face Papa, periodic, din balconul sacru, dupã ce vorbeşte ‘mnealui, mã-nţelegi! de anume „criterii strîmbe” – şi „logicã a şantajului”, evaluatã, desigur, cu dreptarul silogistic al domniei-sale; dupã ce ne mai predicã de nu mai ştim ce „extremisme existenţiale” pe care, fireşte, nu le detecteazã în ograda domniei-sale, pentru cã tocmai suferã de o anume afecţiune care, în limbaj popular, se cheamã „orbul gãinilor”, dupã toate acestea ne toarnã, fleoşc Mariţo! în urechi următoarea cogitaţiune: „De aceea valoarea se percepe antitetic şi cuantificat iar Birkenau a fost constatat ca fiind holocaustian şi scos în afara legii.” Na-ţi-o frîntã cã ţi-am dres-o! Îţi vine sã exclami în acelaşi limbaj poporan şi sã încerci sã pricepi care-i legãtura logicã dintre Prefecturã şi un binecunoscut instrument de comparaţie. Dar sã nu ne dãm bãtuţi, totuşi, şi cu puţinele noastre minţi, sã încercãm a dezlega nepãtrunsul mister: Anşea! Deci, cum ar veni, deci: Valoarea (cu „v” mare, n.n.) ca criteriuuuu, în care se integreazã cu tot arsenalul dîn dotare, of course, Domnia-Saaa, se percepe „anti/teeetic” şî, mai ales, „cu/anti/ficaaat”, deci, adicã, observaţi prezenţa particulei „anti” în ambii termeni, deci, avem de-a face cu lupta filogeneticã acerbã şi inflexibilã dintre redundanţa sinteticã colportatã mimetic între douã extreme globalizante şi alte douã extremisme existenţiale care este. Punct. Daaaarrr, pentru cã totdeauna şi mereu egzistã un darrrr, observãm cã aceste douã „anti” tanti, sunt, citãm (uzi de extaz intelectual): suuunt... ho.lo.causti.ene. Pe la gene! Deci „în afara legii”, deci... Pãi ce v-am zis!? Uf! Ai cam dibuit care-i şmenul! Om fi noi proşti, da’ cînd e vorba dã dãsluşit înţelepciunili lu maestru, pãi facem moarte dã om şî tot pricepem cevaşîlea! Da’ haideţi sã mai şezum oleacã la taifas şi sã mai depãnãm din opera maestrului, ca sã nu ne ducem în ţãrînã cu neuronii atrofiaţi. Ia: ” Viaţa este frumoasã în diversitatea ei iar literatura în plan metafizic nu poate avea, teleologic vorbind, decât motivaţia bucuriei şi plãcerii de a scrie şi a citi.” Deci îmi place optimismul spumos care rãzbate, deci, încã din start şi, mai ales, oh! metafizica asta care ne roade fizicul, mama ei de curvã! anşea, deci optimismul sau metafizica sau... dracu ştie ce! deci, are, „tele-ologic vorbind motivaţia plãcerii etc...”. Aoleu! Aci ne-am cam blocat! Da’ ceva-ceva tot pricepurãm: adicã, vorbind, ca ologii, la televizor te nãpãdeşte plãcerea şi atunci, dîn preaplinu tãu sufletesc începi şi scrii ca nebunu pã europeea lu dom Cristescu sau cum s-o fi numind! şî scrii şî scrii şî scrii mãi şî scrii pînã dã Pseudonimu peste tine cu chivuţa lui veşnic erectã, cititoare în bobi, şî te-ai ars: cã cicã nu ai şî tu vre-o v...ã, vreun p...s, vreun c...s mai naturele, pîn poeme, ceva mai de libidou, mai spumos, mai ORGASM ESTETIC” etc...? Cãci, precum spune şi Papa Cristi (nu, nu soţul...) de la Euro: „Din pãcate nu mulţi dintre cei ce se declarã iubitori de literaturã au şi astfel de „orgasme estetice”. Pentru ei frigiditatea incomprehensibilitãţii rãmâne intratabilã...” Uau! Toate ca toate, da’ povestea asta cu... staţi niţel sã scriu pã silabe: fri-gi-di-ta-tea in-com-pre-hen-si-bi-li-tã-ţii, m-a dat pe spate! Fraaate, ce adîîîînc e spuuuus! Intratabil, ce mai! Deja este complexul pã mine cît casa! Pãi te pui! Uite, abia acuş îmi dau seama în ce hal de inculturã zãceam... Pãi dacã suntem proşti şi în loc sã rimãm „vulpe” cu „pulpe” - aşa cum face iubitul, stimabilul şi onorabilul Pesudo – şî rimãm, dracului, cu... „hulpe”! „Exemplul „v-u-l-p-e” „hulpe” l-am dat recent însã nu toatã lumea este dotatã mãcar standard. Prostia, la unii, depãşeşte standardele admise.” Deci, nu toatã lumea e dotatã standard, deci: apãrãtoare faţã, faruri, oglinzi, airbeguri, abs... etc. Ops! Staţi cã era vorba de „prostie”. Cã cicã nu toţi sunt dotaţi standard, adicã unii-s mai proşti decît alţii. Sau, mã rog, mai puţin proşti decît ãia proşti sadea. Aşa se-nţelege. Domnia-Sa în ce categorie va fi intrînd? Sau prezintã o notabilã excepţie? E-n afara standardului? Dar sã mergem mai departe şi sã mai sorbim din comoara de înţelepciune a mult-stimatului... Zice: „Am citit recent un text de Marguerite Yourcenar care s-ar fi pretat la oarece divagaţii.” E, pãi da. Magistru citeşte. Se cultivã. Şi nu orice: Marguerite Yourcenar!! D-aia şi „învârte poletica aşa”, - vorba unui vecin de-al meu, cãzut în mare admiraţie faţã de cei de la care nu pricepe nimic, dar aude cã vorbescãrã radicalmente de ordin „n”. Eiii, şi-acum, vorba neamţului din Bulgaria: finis coronat opus!, adicã, într-o traducţie liberã: ãia care se-ncontreazã cu coroana o sfîrşesc prost! Dãm citatu lu bãiatu: „PS: Eu mã lupt pentru ecoliteraturã, de multe ori singur şi, în loc sã mã sprijine, se gãsesc persoane care mã acuzã pe mine cã sunt unii care încalcã regulamentul. Şi asta în spaţiul aşa zis ortogonal!!! Şi asta în spaţiul aşa zis ortogonal!!! în timp ce Uniunea Scriitorilor premiazã Bãgãul iar valurile trivialitãţii, obscenitãţii şi vulgaritãţii devin tsunami. Ce lume dom’le, ce lume...” Si dã-i si luptã si dã-i si luptã, pãi da... se şi vede! Şi, asta, în spaţiul „ortogonal”, unde rişti sã-ţi cadã toate unghiurile drepte-n cap şi sã faci, dracului, vreo geometritã acutã, de-ncepi sã vorbeşti în limbi, ca dumnezeii turnului babel, angajaţi de Pseudonimu pe post de bodyguarzi, ca sã-i pãzeascã extazurile lui şi ale lui baby, în timp ce au blocat liftul spre a-i mãsura, din toate poziţiile şi unghiurile, ortogoanele „orgasmului estetic”!! Da, dom’le, ce lume! Azi aici, mîine-n Focşani, dupã faimã, dupã bani!... Şi ce le mai saliveazã domnilor obedienţi gustativele dupã oareşce promisiuni de viitor!... Şi ce-şi mai lustruiesc ei limbile... Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Domnule Andrei sau Florian, Perfidia matale subţire nu mă atacă aşa cum ţi-ai fi dorit. Dacă eşti convins că nu greşeşti, situîndu-te pe această poziţie, e problema domniei-tale. Afirmaţia pe care ai făcut-o cu seninătate despre "o jalnică tânguire a unui individ care...", dovedeşte, cel puţin mie, că mai ai destul de multe de învăţat pe lumea asta mică şi mizerabilă.   Postat de catre ioan peia la data de 2008-03-22 23:50:59               Domnule Peia, am credinţa că ne vom revedea pe singurul site de literatură lipsit de cezură. Promit să vă fiu cititor şi critic în măsură egală. Vă aştept! Zexe.   Postat de catre Andrei Florian la data de 2008-03-22 00:36:34               Bună seara, domnule Peia. Nu vă înţeleg înverşunarea aceasta, gen ”singur împotiva tuturor”. Eu chiar nu vă cunosc, dar este acesta motiv de supărare? Chiar trebuia să vă cunosc? Am intrat în pagina dumneavoastră, curios, dar n-am găsit decât o jalnică tânguire a unui individ care îşi propunea ”să dovedească măcar un minimum elementar de prestaţie morală în faţa unor situaţii socotite ca fiind inacceptabile de către instanţele seculare ale spiritului umaninacceptabile” ... dovedit prin a-şi şterge textele. Mă rog, eu consider că, dacă tot aţi decis să părăsiţi site-ul, bărbătesc ar fi fost să nu mai aşteptaţi să vă roage cineva să rămâneţi. Acum, ce să spun ? Că îmi pare rau că n-am avut şansa să vă cunosc? Asta e, n-am avut noroc în viaţă. Chestia cu sclavagismul nu-mi aparţine şi nu mă simt legat pe acest site ca un sclav, poate doar de anumiţi useri pe care nu mă îndur să nu-i citesc de fiecare dată când postează. Unii mă amuză, alţii mă încantă, iar pe alţii nu-i citesc. De ce nu mai postez aici ? Cu multă vreme în urmă, un user, amic la cataramă cu ecsintescu, a făcut o delaţiune pe agonia cu privire la părerile celor de pe Europeea despre manifestul lu' peşte prăjit. Mă rog, chestie veche, şi mi-am promis la vremea aceea, şi am făcut publică promisiunea, că nu mai postez nimic până când delatorul cu pricina nu-şi cere scuze în mod public pentru gestul lipsit de demnitate. Aceasta este explicaţia, adică am ales să-mi respect cu demnitate promisiunea aceea idioată. Constat cu plăcere că ne asemănăm într-o oarecare măsură şi mă bucur că aţi ales să nu mai postaţi aici, nu de alta , dar mă plictiseam să fiu singurul idiot care se ţine de promisiuni. Despre domnul Cristescu îmi menţin părerea că dă dovadă de mult echilibru, şi crede-mă că n-am niciun interes când spun asta. Eu, în locul dânsului, v-aş fi arătat cu mult mai devreme cât de diferit v-aţi născut, refăcând drumul devenirii dumneavoastră în sens invers acelor de ceasornic. Acum, na ! dacă tot aţi decis că nu mai postaţi, chestie de o idioţenie vădită, hai să ne dăm mâna şi să fim camarazi, pâna la vremea când, doritor de notorietate cum vă dovediţi, veţi ceda ispitei de a posta. Uite, eu sunt primul care întinde mâna, ce ziceţi? Respect, Zexe.   Postat de catre Andrei Florian la data de 2008-03-21 23:47:10               A, şi nu observasem comentariul cu încurcătura! Dom'le, Florică de la teveu, ce să-ţi zic? Sunt un anonim care nu este citit fără să se ştie, aşa, ca matale,- geniu de culise - iar, dacă scriu, nu am avut fericirea gastrică de a fi degustat de rafinamentul critic al domniei-voastre. Nu, nu sunt sclav, dacă asta vă interesează, şi nu am fost niciodată, pen'că, ia să vezi neplăcere: eu nu am fost nicodată în solda nimănui. Mai pe de-a dreptul: nu am mîncat, cuminţel, din palma niciunui stăpîn. Mi-am cîştigat, cum ar veni, singur existenţa, (oferindu-ne şi altora posibilitatea asta, chiar) spre deosebire de matale, şi alţi băgători de seamă, care haliţi de la un stăpîn şi sunteţi nevoiţi să ascultaţi de îndemnul interior al isaurilor de totdeauna: temeneaua decorativă. Ce aş face eu dacă aş fi în locul lu domnu, pentru care pledaţi "nevinovat"? Comiteţi o gravă eroare impardonabilă de data aiasta, domnu Florică. Eu nu am cum să fiu în locul lu domnu, căci m-am născut complet diferit de ceea ce eu socotesc a fi grangur cu aere de guru metafizic. PS: Da' dacă, totuşi, nu ne lăsaşi un semn şi nouă de mare minuţia scrisului matale, ce cauţi p-acilea? Potcoave?   Postat de catre ioan peia la data de 2008-03-21 17:53:12               Nu cunosc meniul, dar din stilul în care îl descrieţi îi simt mirosul. Poftă bună!   Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2008-03-21 17:38:39               Oops....am incurcat postatorii Imi cer scuze, mii de scuze, nu-l cunosc pe acest domn Peia. Sunteţi doi sclavi?   Postat de catre Andrei Florian la data de 2008-03-21 17:12:07               Domnule Atanasiu, să presupunem că este aşa cum spuneţi, puteţi să sintetizaţi, clar, pe puncte, tot ce doriţi să obţineţi în mod concret de la domnul Cristescu? Adică ştiţi ce doriţi de la dânsul, sau doar vă aflaţi în trecere ? Din tot ce aţi scris mai jos, eu n-am înţeles decât că doriţi să nu vă mai exploateze ca pe Isaura, să-şi înghită semeţia şi suficienţa, să fie umil şi recunoscător pentru faptul că aţi decis să-i călcaţi pragul, cu alte cuvinte să înghită în fiecare dimineaţă câte o broască râioasă sau să tacă, la naiba, lucru care, în mare măsură, se şi întâmplă. Spun asta pentru că nu este nimeni obligat să posteze texte pe site. Spre exemplu, eu nu am niciun text în pagina mea şi n-am auzit până acum niciun reproş, de la nimeni. Cât despre semeţie şi suficienţă, eu vă propun un exerciţiu de imaginaţie: hai să ne închipuim, împreună, că dumneavoastră sunteţi în acest caz în locul domnului Cristescu iar eu în locul dumneavoastră, adresându-vă reproşuri cu privire la semeţia dumneavoastră, la autosuficienţa dumneavoastră, la atitudinea de stăpân de sclavi etc. etc. Dată fiind situaţia ipotetică, aş dori să văd cum aţi răspunde dumneavoastră în subsolul textului de mai sus, fără să mă bruscaţi sau să mă atingeţi cumva, doar ştiţi ce fire sensibilă am. Eu însă bănuiesc că vă complaceţi în acest rol de victimă de telenovelă, în rol de Iasura, sperând să stârniţi compasiunea unor iubitori de telenovelă ca o ultimă formă de afecţiune posibilă. PS. Dumneavoastră ştiţi foarte bine că eu sunt plătit ca să scriu şi nu invers, iar textele mele n-ar fi fost publicate de domnul Cristescu pentru că eu nu scriu ecoliteratură, deşi, mulţi mă citesc în fiecare zi, fără să ştie măcar. Remarca dumneavoastră a fost gratuită. Cât priveşte remarca cealaltă, aflaţi că mi-ar face o deosebită placere să iau masa cu domnul Cristescu, şi că aş insista să plătesc eu, dacă mi-ar permite. Rar se întâmplă să cunosc o persoană cu un echilibru atât de stabil.   Postat de catre Andrei Florian la data de 2008-03-21 17:05:08               Fără să vreau, mă înteb Aţi răspuns admirabil întrebărilor pe care vi le-aţi pus. Exact atît cît vă duce mintea. De sănătatea dv. nu mă îndoiesc. Poate vă dă domnul (ştiţi cine, nu?) o masă. Dacă tot sînteţi în vizite.   Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2008-03-21 15:08:02               Stimate domnule Florian, Ceea ce uită, sau vor să uite cei ca dv, sunt cîteva lucruri esenţiale: Acest spaţiu pe care îl consideraţi privat, este şi, mai ales, nu prea este astfel. De ce? Păi ia imaginaţi-vă cam în ce postură ar fi un astfel de apropitar dacă şi-ar trage astfel de sait şi acesta ar fi populat de năluci. Ce, pardon! ar face altceva nenea proprietarul cu el decît să-l folosească în scopuri igienice? Păi, domnule, sufletul, carnea şi sîngele oricărui sait de acest tip sunt userii lui. Aceşti aşa zişi proprietari, ale căror interese sunt dosite cu abilitate, ar trebui, de fapt, nu numai să le fie recunoscători celor care-şi cheltuie energia, ca fraierii, prin locaţia 'mnealui, dar chiar să-i şi plătească. Zexe, ve-ţi zice domnia-voastră, ca să păreţi elegant, n-ai vrea să-ţi facă şi statuie! Ei bine, iaca, eu chiar o să mă mai reflectez la asta, dar, pînă atunci, să le iasă fumurile din cap acestor geambaşi aroganţi care cred că pot restaura era sclavagistă, beneficiind în mod perfid de cuceririle minţii omeneşti. Pînă în momentul cînd ei vor centra şi tot ei vor da cu capul, adică să-şi scrie şi să-şi citească singuri genialităţile, să înveţe a-i respecta pe cei ce-şi lasă sufletul prin perimetrul lui şi să-şi înghită semeţia şi suficienţa, căci nu discută chiar cu orice ins umil care să le îngenunche în faţă numai pt că fac ei pe falşii generoşi ai neamului. Ei bine, atîta vreme cît există libertate şi cît genul acesta de saituri vor fi, boşimanii de acest tip avea-vor de-a face cu cei care nu vor accepta, în ruptul capului, ca nişte indivizi făţarnici şi neprincipiali să-şi facă de cap în mod arbitrar, hotărînd ei, cu de la sine putere, în baza unei fictive proprietăţi şi a unor regulamente pe care le încalcă primii, cine e şi cine nu dezirabil, speculînd, la modul infam, înclinaţia irepresibilă a omului de a-şi mărturisi, în scris, - mai bine sau mai puţin bine - sentimentele care-l animă sau îl îndurerează. Noi nu suntem negri de pe plantaţie iar ei nu sunt latifundiarii spiritului uman. S-avem pardon şi să-şi schimbe atitudinea, dacă se mai poate, şi mister Cristescu şi alţi ca el, de pe alte "plantaţii" sclavagiste... Că mai cunosc unul la nasul căruia nu ajungi nici cu telescopica de zece metri, unul Radu Herinimeni, căruia îi mai trebuie doar puţin să-şi pună slugile să-i facă pantofii, dacă nu-i şi fac cumva. Căci, asta-i nenorocirea,- în orice loc şi-n orice timp, dictatura unui individ nu a fost posibilă decît cu ajutorul fariseilor şi al lingăilor lipsiţi de coloană vertebrală. Punct. PS: Matale ai început, cumva, să vibrezi la ideea că vă aduce Cristescu tipografie şi o să deveniţi toţi geniali isebenei? Ai bre, că nu e totul aşa cum pare... Mai lăsaţi-vă limba la garderobă, totuşi.   Postat de catre ioan peia la data de 2008-03-21 14:20:35               Domnule Atanasiu, am citit atât textul de mai sus cât şi textul domnului Cristescu, dar, dacă din textul dânsului am putut înţelege clar ce îşi doreşte, din textul dumneavoastră n-am înţeles decât că sunteţi împotivă. Contestaţi dreptul proprietarului de a gestiona aşa cum înţelege dânsul să dezvolte acest site. Fără să vreau, mă înteb cu ce legitimitate puteţi ridica dumneavoastră pretenţii de organizare a unui spaţiu privat dar care, prin generozitatea proprietarului, poate intra orice amator de literatură doar prin întocmirea unui formular şi prin angajamentul că va respecta regulamentul de funcţionare al acestui site. Este ca şi cum v-aţi duce la un amic în vizită, pentru ca apoi să-i cereţi să-şi schimbe nevasta pentru că este urâtă, sa-şi bată progeniturile pentru că sunt obraznice, să-şi schimbe frizura pentru că este ridicolă, sau, culmea, să-şi schimbe autoturismul cu rolele dumneavoastră. Revin la ideea cu care am început şi vă întreb cu legitimă nedumerire: puteţi rezuma textul de mai sus într-o listă de revendicări decente, eventual o listă pe puncte, fără a veni în contradicţie cu năzuinţele proprietarului, năzuinţe exprimate într-o manieră fermă şi clară, sau doar doriţi să vă schimbaţi rolele. Hărţuirea la adresa proprietarului (hărţuire la care apelaţi cu o insistenţă patologică), ce cu bună-credinţă s-a decis să deschidă larg uşile site-ului, nu vă face cinste şi trădează, cel puţin, o gravă lipsă de maniere. Nu, nu veţi putea să vă rezumaţi pretenţiile, pentru că riscaţi să deveniţi ridicol. Nici eu nu mă împac cu cenzura, de orice fel ar fi ea, şi nu există zi de la Dumnezeu să nu mă împiedic de CNA. Asta nu înseamnă să fiu atât de idiot încât să mă postez la porţile instituţiei şi să-i înjur, iar dacă aş fi făcut-o, sunt convins că cei de la CNA nu ar fi chemat poliţia ci salvarea. Multă sănătate ,domnule! Zexe.   Postat de catre Andrei Florian la data de 2008-03-21 11:53:18               Fără să vreau, mă înteb cu ce legitimitate puteţi ridica dumneavoastră pretenţii de organizare a unui spaţiu privat dar care, prin generozitatea proprietarului, poate intra orice amator de literatură doar prin întocmirea unui formular şi prin angajamentul că va respecta regulamentul de funcţionare al acestui site. Este ca şi cum v-aţi duce la un amic în vizită, pentru ca apoi să-i cereţi să-şi schimbe nevasta pentru că este urâtă, sa-şi bată progeniturile pentru că sunt obraznice, să-şi schimbe frizura pentru că este ridicolă, sau, culmea, să-şi schimbe autoturismul cu rolele dumneavoastră. Revin la ideea cu care am început şi vă întreb cu legitimă nedumerire: puteţi rezuma textul de mai sus într-o listă de revendicări decente, eventual o listă pe puncte, fără a veni în contradicţie cu năzuinţele proprietarului, năzuinţe exprimate într-o manieră fermă şi clară, sau doar doriţi să vă schimbaţi rolele. Hărţuirea la adresa proprietarului (hărţuire la care apelaţi cu o insistenţă patologică), ce cu bună-credinţă s-a decis să deschidă larg uşile site-ului, nu vă face cinste şi trădează, cel puţin, o gravă lipsă de maniere. Nu, nu veţi putea să vă rezumaţi pretenţiile, pentru că riscaţi să deveniţi ridicol. Nici eu nu mă împac cu cenzura, de orice fel ar fi ea, şi nu există zi de la Dumnezeu să nu mă împiedic de CNA. Asta nu înseamnă să fiu atât de idiot încât să mă postez la porţile instituţiei şi să-i înjur, iar dacă aş fi făcut-o, sunt convins că cei de la CNA nu ar fi chemat poliţia ci salvarea. Multă sănătate ,domnule! Zexe.   Postat de catre Andrei Florian la data de 2008-03-21 11:52:29               „Din pãcate nu mulţi dintre cei ce se declarã iubitori de literaturã au şi astfel de „orgasme estetice”. Pentru ei frigiditatea incomprehensibilitãţii rãmâne intratabilã...” u a u!!! drept zis... Graur, intr-un moment de ratacire prin tsunami-ul trivialitatii a spus citez ,,sa nu-i zici curului fund!`` dar uitase ca ,,Veta mea e rusinoasa``... mie-mi spui? ura profule! ura poete Peia!   Postat de catre hhhhhhhhhhhhh hhhhhhh la data de 2008-03-21 11:41:45	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE