FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
la capătul nopții
Text postat de Dana Banu
(secvențe poetice)

prin zăpezi uriașe călătoream într-un singur șir prelung
mai cădea câte unul dintre noi
ne mai opream câteodată să bem un ceai fierbinte la marginea zilei
urcam greu
din ce în ce mai greu
anii se tot adunau mama lor de ani fără nicio poezie și cu nasturi din ce în ce mai puțini la manta
mă dureau umerii de la greutatea mantalei îmi înghețau lacrimile nu ridicam pe nimeni auzi cititor
nu ridicam pe nimeni
dar mă tot împiedicam
din greșeală mai puneam câteo piedică celui din spatele meu
rămânea acolo în zăpada înaltă
veneau vulturii nesătui să îi ciugulească lumina din ochii deschiși
treceam în convoi mai departe
ne zornăiau lanțurile se desfăceau inimile crăpau de neputință
de frică de poezia mamii ei de viață frumoasă cu prieteni și sărbători
cuvinte înalte prelungi împlântam în trupul pământului rece
până în prăsele așa le împlântam

cu bocanci găuriți și buzunarele grele de pietre
călcam peste trupul celui dinainte noastră atunci când cădea
se auzeau oasele sfărâmate se roteau cerurile amețitor dar mult prea departe
cu siguranță trebuia să ajungem acolo
să ajungem la capătul nopții
știam asta
da
știam că voi ajunge la capătul nopții

drumul se îngusta priveliștea era din ce în ce mai clară
eram deja comandant de pluton
eram deja primul din convoi
aveam nasturi noi la manta și bocanci puternici umeri răbdători
când am ajuns acolo eram singurul supraviețuitor
și nici nu îmi mai aduceam aminte prea clar
pentru ce plecasem la drum înspre capătul nopții

..............................................................

cu siguranță am mai trecut cândva pe aici
iată cele câteva străzi risipite la întâmplare
case uriașe femei-cetăți
ziduri descrise mărunt și pe îndelete
iată jaluzelele trase la fereastra cu vedere spre nord
iată urme de vietăți prin zăpada murdară
bătrâni lungindu-și gâturile peste gardul abatorului
morți duși în camioane spre groapă comună
chitara lui Lie
câmpul de la marginea orașului
unde cădeau stele în mijlocul zilei
și de sânziene copacii nu mai aveau umbră

fumul ce tocmai urcă spre ceruri din hornul vechi al crematoriului
e surâsul meu călător prin zăpezi prea înalte
singurul semn dintr-un capăt al nopții
iar tu cititor nu te mai hlizi părintește
într-o zi vei arde mai abitir decât mine
cu siguranță
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  din greșeală mai puneam câteo piedică celui din spatele meu
(Dana Banu)

desi fata cea distinsa
piedici la urmaritor
a pus, un intreg popor,
tot a vrut sa fie prinsa.

p.s.
dovada ca a fost prisa
de acel cumplit vrasmas
o printesa, acum cam ninsa,
sunt acesti trei copilasi.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2008-01-14 21:42:15
         
 
  Domnul mi-a spus ca lucrurile au stat cu totul altfel...

prin zăpezi uriașe călătoream într-un singur șir prelung
mai cădea câte unul dintre noi
(Dana Banu)

desi-am pus o vorba buna
Domnul e tot suparat
fiindca ei nu separat
tot cadeau ci impreuna.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2008-01-14 21:11:03
         
 
  aici e cântecul, scuze, am uitat să-l "așez" în comentariul anterior, ei, graba mea proverbială...

http://www.youtube.com/watch?v=xZw51PGBNy8&feature=related
 
Postat de catre Dana Banu la data de 2008-01-14 21:10:58
         
 
  dacă tot nu pot introduce varianta audio pe pagina cu text o las aici în pagina de comentarii:

http://www.evoca.com/myrecordings/my_recording.jsp?rid=135131

mai las aici și un cântec pe care îl ascultam în timp ce scriam poemul ăsta proză

vă salut și vă mulțumesc frumos că mă citiți,

înseamnă mult pentru mine
 
Postat de catre Dana Banu la data de 2008-01-14 21:03:01
         
 
  Veronica Pavel, mă onorează aprecierea ta drept pentru care îți mulțumesc

Ioana, ai o carte cu autograf la mine în sertar, dă-mi un semn pe mail([email protected]) și vedem cum ne-om întâlni, ne-om vorbi și ți-o voi da...

da' ca să nu scap momentu' de publicitate...am cartea pusă în vânzare la librăria Eminescu și la librăria de la Muzeul Literaturii

încă o dată vă mulțumesc
 
Postat de catre Dana Banu la data de 2008-01-14 20:31:37
         
 
  nea Genu, aș da toate poemele mele în proză pentru harul tău de epigramist(exagerez desigur da' nu prea mult:))

mulțumesc

PS: chestia e că textul ăsta e scris sub imperiul unei dureri de spate atroce și vorbesc la modul cel mai propriu:)))
 
Postat de catre Dana Banu la data de 2008-01-14 20:26:14
         
 
  unde-ti gasesc ultima carte, omule?

...
 
Postat de catre I BG la data de 2008-01-14 20:25:15
         
 
  Superb, Dana, metaforele curg in cascade si sunt foarte bine alese...dar, ce zic eu - alese?- Se simte ca le ai in vene, ies din tine!

Felicitari!
Vor cu admiratie,
Vero
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-01-14 20:25:13
         
 
  prin zăpezi uriașe călătoream într-un singur șir prelung
mai cădea câte unul dintre noi
(Dana Banu)

dup-o noapte de caderi
la modul dur repetate
pe Dana din somnoreli
o trzesc dureri de spate.

p.s.
citit cu placere
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2008-01-14 20:21:29
         
 
  la mulți ani, Ioana!

este un poem în proză, specialitatea casei:)

mai voiam să fac niște modificări pe text și să mai introduc și varianta audio da' văd că nu pot opera nicio modificare:(

mă bucur să te văd trecând cu semn pe la mine, și când spun chestia asta sunt sinceră, tu mă știi...

să ne citim cu bine, Ioana
 
Postat de catre Dana Banu la data de 2008-01-14 20:19:06
         
 
  la multi ani, dana! fa-l poem in proza sau proza f scurta. are greutate textul dar mai poate fi ingreunat prin usurare. imi place descrierea si atmosfera degajata de penultima. vot.

...
 
Postat de catre I BG la data de 2008-01-14 20:11:54
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23895
Comentarii: 120177
Useri: 1422
 
 
  ADMINISTRARE