FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curățarea site-ului
Text postat de Cristi Stanculeasa
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Aceste gânduri, această mărturisire, această profunzime a sufletului, va rămâne aici!!!
Știu să apreciez această stare a umanului, a sufletului, acest sentiment sincer, dezvăluit din adâncimile inimii tale!
Îți mulțumesc și te asigur de sinceritatea și încrederea mea!
O viață cât mai liniștită îți doresc!
Cu drag,
Cristi
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2007-11-16 10:49:44
         
 
  '...Încât piatra ce o aduce vântul rămâne ancorată-n gând!'

...și a rămas ancorată în gând, în suflet, în inimă devenind un scop al căutărilor neobosite al unui spațiu de la care și în care să repornesc reclădirea în siguranță a universului meu, a 'casei' mele. În iubire, în tăcerile ploilor picurând în palme fragmente de fericire sau poate sus,pe crestele înzăpezite unde numai cei aleși ating Surâsul. Odată sufletul odihnit de atâta splendoare voi reuși să privesc viața ca pe un joc. Din când în când voi coborî să mă prind în ritmul lui,să mai gust pelinul sau nectarul dăruit cu atâta falsă candoare de oameni. Puțini știu să fie sinceri.Doar ei trăiesc prietenia în profunzimile ei.

Mulțumesc.Iubesc poezia. Este viață cu tot amalgamul ei de trăiri și trepte,încercări. Scrisul pentru mine înseamnă descătușare din lațul încins al durerii, echilibru,lumină.Am spus mai multe în mărturisirea mea de credință literară.

:) Există un volum (terminat deja însă nelansat) în care un capitol se numește Iluzia nemișcării (-pământul, piatra)

O noapte cu pace și lumină!

Anne-Marie
 
Postat de catre Anne-Marie Bejliu la data de 2007-11-16 00:22:20
         
 
  Anne-Marie,
Ai atâta dor de a scrie!!
Ai atâta inimă de a vorbi cu cuvântul!!
Ai atâta respirare în sufletul ce lumina ți-l atinge!
Ai atâta mirare și-atâtea ploi pe ochi!
Și-atâta visare...
Încât piatra ce o aduce vântul rămâne ancorată-n gând!
E doar un timp de vorbă cu miros de nuci!
...
Mulțumesc pentru cuvintele frumoase!
O viață senină!
Cu drag,
Cristi
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2007-11-12 23:59:51
         
 
 
erată: încinsă-încins

cum ar fi să fim goi-
eu și vidul
praful din tâmpla clipei
să-mi alunece-n palme
încins de îmbrățișările apelor

încinsă-încins
 
Postat de catre Anne-Marie Bejliu la data de 2007-11-12 12:58:49
         
 
  cum ar fi să uit tot
să omor mintea încet,tandru,...
să uite că poate modela iluzii

cum ar fi să privesc fără dioptrii
cu ochii larg deschiși,soarele
să-i trimit iubire din toată corola
lăsând seva să bucure pământul...

cum ar fi să fiu eu cu adevărat
nu Eu!
Eul e doar o copie a mea
sufocată de minte...

cum ar fi să fim goi-
eu și vidul
praful din tâmpla clipei
să-mi alunece-n palme
încinsă de îmbrățișările apelor

cum ar fi să învăț să iubesc
călcând undele vieții
pe deasupra uitării
dincolo de cuvinte,
de gânduri,de limite...

O zi senină!
Anne-Marie

 
Postat de catre Anne-Marie Bejliu la data de 2007-11-12 11:35:23
         
 
  Rudolph,
Un altfel de oltean...
Un altfel de creator de limbaj!
Dacă aș avea o mansardă mi-aș sui tristețea acolo!
Și aș lăsa-o în veci cu ea însăși!
Nu toți își găsesc locul deoarece noi nu ni-l dorim, nu-l simțim ca aparținător, ne depărtăm de a conviețui cu o eventuală regăsire a ființei!
Cum ar fi ca-n astă lume întrebările să nu mai aibă cuvinte?!
Cum?!
Îți mulțumesc pentru tot!
Cu drag,
Cristi
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2007-11-12 01:26:11
         
 
  Adelina,
Depinde din ce punct cardinal privești!
Repetiția este o accentuare, o amplificare a înțelegerii esenței/esențelor!!
Această repetiție nu este nicidecum obositoare, ci mai degrabă ajută cititorul să-și mențină o stare de trezie, necesară unei continuități a ideii, gândurilor...
S-ar pierde și acest mod de grupare a imaginilor!
Care imagini, fiecare în parte, exprimă ceva!
Ai încercat să îți expui o părere...
În felul tău și într-un fel pe care l-ai auzit!
Este și aceasta o învățătură, dar nu este cea potrivită pentru mine!
Eu las gândurile să curgă și inima să cuvânte!
Eu nu caut cuvintele ci ele vin spre mine!
Cam atât!
Îți mulțumesc pentru atenția acordată poemului!
Cu drag,
Cristi
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2007-11-12 01:14:23
         
 
  O am, dar am pierdut-o de când am schimbat parola de acces. Mă bucur însă că nu mai pot s-o folosesc. Gândurile nu stau decât în punct, urcă și alunecă pe o curbă de aici la inifinit, aici-ul este după mintea fiecăruia. O noapte fericită.  
Postat de catre Mariana Fulger la data de 2007-11-12 01:08:27
         
 
  Mariana,
Ne putem înfășura gândurile pe un tor!
Mi-aduce aminte de o persoană care mi-a spus acest lucru!
Fac și eu această recomandare mai departe!
Cât despre lumină, eu îți spun că o ai!
Trebui să știi modalitatea de a o folosi!
Cînd ajungi la un nivel de înțelegere, viața ți se dezvăluie altfel!
Îți mulțumesc pentru tot!
Cu drag,
Cristi
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2007-11-12 00:48:56
         
 
  Al Trep,

Un Pas Mare tu ai făcut,
În lumea mea de necuprins,
Îți întind mâna și te salut
Sufletul mi l-ai atins.

Al, mă bucur de vizita ta!
Îți mulțumesc!
Cu drag,
Cristi
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2007-11-12 00:39:09
         
 
  Vero,
Să cerem mai mult timp pentru a reuși sau pentru a încerca să ne lămurim asupra a ceea ce avem de făcut, de realizat, de atins, de construit...
Așa cum spui tu răspunsuri nu prea am!
Dar suntem datori, prin natura firii noastre, prin esența cu care am fost înzestrați, să încercăm și chiar să reușim a pătrunde în aceste mărețe și eterne taine ale existenței!
Poemul s-a vrut în această ipostază!
Așa cum afirmi, în forță!!
Mă bucur nespus că, aflându-ne la o distanță destul de mare, sufletele comunică prin această lume miraculoasă a literelor!
Îți mulțumesc pentru atenția acordată poemului!
Cu drag,
Cristi
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2007-11-12 00:32:16
         
 
  Tavy,
Aș vrea să-ți înțeleg mai bine neliniștile și situațiile prin care treci!
Aș vrea să treci mai repede peste aceste probleme și ... aș vrea mai multe...
Poate timpul va face cumva a ne întâlni vreodată!
Sau cineva...
Îți mulțumesc că te gândești la mine chiar și în aceste momente, poate când ar trebui să ai mai multă liniște!
Cu drag,
Cristi
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2007-11-12 00:21:18
         
 
  Tea,
Am lăsat doar un mic lăcaș, ca tu, cititorule, să vii cu cheia potrivită pentru a-mi deschide micile taine!
Gândurile, întrebările, neliniștile, nedumeririle...
Vor fi poate, cu ajutorul tău, mai mult înțelese!
Cum ar fi ca mai aproape inima lumii s-o am...
Cum?!
Mulțumesc pentru tot!
Cu drag,
Cristi
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2007-11-12 00:13:56
         
 
  - Poetul, un altfel de cretor al lumii...

- întrebări retorice...

- întrebări cu răspunsuri diferite...

- tristețea se ascunde în spatele cuvintelor tale...

- nu toți își găsesc locul în astă lume...

- frumos, profund poemul tău

cu prețuire,


r.k.

*
 
Postat de catre Rudolph Kuttesch la data de 2007-11-12 00:11:45
         
 
  cristi, de curand am scris o poezie in care am folosit acelasi procedeu repetitiv. cineva mi-a spus insa, pe buna dreptate ca sunt obositoare aceste repetitii. citindu-ti poemul, altfel bun, m-am poticnit si eu in 'cum ar fi' spus la fiecare inceput d estrofa. iaca, o idee simpla si comuna si de efect este sa stergi pur si simplu 'cumarfi'-ul d ela acele inceputuri si sa lasi cuvintele sa curga fara ele, sa se subinteleaga cumarfiul...este mult mai de efect. zic eu,intr-adevar, dupa ce mi-a atras atentia cineva foarte talentat in ale poeziei si scrisului. tu faci cum vrei dar eu ti-am impartasit 'invatatura'...  
Postat de catre adelina manea la data de 2007-11-11 18:54:04
         
 
  În seara aceasta, sunt alergică la opțiuni! Prea mult cum ar fi de pildă mă plasează cumva în clepsidră, pot doar să curg asemenea firului fin de nisip, spre adâncul pământului. Asta nu mă împiedică însă cerului să-i cuprind întunericul și stelele cu sufletul, căutând tărâmul binelui. Vot. Lumină n-am. O seară fericită.  
Postat de catre Mariana Fulger la data de 2007-11-11 17:09:56
         
 
 
''cum ar fi să consider intelectul
un subtil prozator,
cu mai multe dioptrii.''
(Cristi Stanculeasa)

cum ar fi....lumea

Cristi, nu chiar de bunavoie,
dar îți spun într-un mod select:
de dioprii multe-i nevoie
să vezi un pic de ...intelect

:)
 
Postat de catre Al Trep la data de 2007-11-11 16:51:55
         
 
  Cristi,
Poezia ta merge dincolo de lumea noastra. Cauti neintzelesul, te opintesti in timp si spatiu si singurele tale mijloace raman intrebarile. Nu ai raspunsuri (inca). Dar...cine le are??
Mi-a placut vigoarea poemului tau. Curge, nu suav si dulceag (cum ar fi curs la mine, caci da, m-am recunoscut in poemul tau), ci naprasnic si cu fortza.
Vot cu admiratie,
Vero
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2007-11-11 15:57:32
         
 
  Cum ar fi...
Exact!
Sinele se dezvăluie sub diverse aspecte!
Este într-o continuă înțelegere a lucrurilor!
Sensul s-ar părea că-l știm!
Doar a fi în echilibru este ceva mai complicat!
Mulțumesc de trecere și comentariu,Camelia!!
Cu drag,
Cristi
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2007-11-11 15:54:54
         
 
  cora din...umbra!
:)
 
Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2007-11-11 15:54:19
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  as vrea sa ...cum ar fi
si tu si eu acelasi trunchi
pe`ntinsele campii
sau cum ar fi acelasi viitor...
in prag, un junghi
acelasi fan ...,topor!
blestemul...ma omor!
:))

vot cu drag, tavy
 
Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2007-11-11 15:53:33
         
 
  Intrebarea ca o cheie a intelepciunii, Cristi.....pe urma intervine poetul si elaboreaza metafore subtile...aparenta de non-metafora -asa cum ne-a obisnuit poezia moderna- este numai drapajul ...."simplitate" simulanta...

Incerci o detasare , incerci sa intorci spatele si, de fapt, transpare tristetea, amaraciunea, chinul acela nedefinit al bataliei cu realul dezamagitor..

"cum ar fi
sa nu mai am nicio optiune
si sa fiu alergic
la o epoca fara canoane
si fara definitii......"

Cu drag , Tea *
 
Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2007-11-11 15:43:36
         
 
  Cum ar fi...
depinde cum privesti lucrurile...
poezia ta mi se pare un joc de cuvinte sub care se ascunde o noua cautare a sinelui? sau incercarea de a da diverse definitii sau solutii.
O duminica placuta,
Cami
 
Postat de catre camelia silea la data de 2007-11-11 15:43:16
         
 
  Ei, bată-te norocul!!
Ești pe undeva pe-aproape!!
O implicare emoțional-afectivă într-o situație de criză...
Cele mai multe idei acolo se nasc!
Așa cum te știu eu, mai finuță, literar vorbind, ești aproape întotdeauna de metamorfozele poetului!
Ai spus bine!!!
Și te-am simțit aproape, ca pentru o discuție!
Mulțumesc pentru atenția acordată poemului!
Cu drag,
Cristi
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2007-11-11 15:31:26
         
 
  Deci, daca am dioptrii suficiente, pot sa ma consider fin prozator si, mai ales, sa-mi admir intelectul(subtil):)) cum ar fi sau ce-ar fi daca...
Cea mai tragica dintre ipoteze mi se pare pare
'să-mi livrez ideile
unui timp uzat'...(va fi fiind o aluzie pe aici?)
Iar cea mi fericita -
'cum ar fi de pildă,
să mă joc pe ape
și să mai găsesc o certitudine' !!
...in poezia ta, suficienta tristete, oarecare nostalgie...drag, iulia

 
Postat de catre iulia ralia la data de 2007-11-11 15:02:31
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23890
Comentarii: 120201
Useri: 1420
 
 
  ADMINISTRARE