FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curățarea site-ului
Text postat de Marian Radulescu
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Sa va lamuresc: Traim sub imperiul povestii. Ea ne indruma si ne subjuga existenta fara macar sa banuim. Fiecare isi traieste nu viata sa, cum s-a mai spus, ci povestea vietii sale, asa cum si-o scrie singur, pentru sine si pentru ceilalti. Ceea ce razbate in exterior din toata framantarea interioara a individului nu este adevarul despre viata sa, ci povestea pe care el o spune despre ea, viata sa nescrisa, asa cum si-ar fi dorit el sa fie. Dar, vai, cat de putini vor fi aceia care ma vor intelege! Si, mai ales, cat de dramatic de putini vor fi cei dispusi macar sa accepte ca ei nu sunt ei, cei adevarati, ci doar povestea propriei lor vieti! Asa cum o spune George Savu (romanul e scris, cules, corectat si gata de tipar, nu stiu sa-l opreasca altceva de pe drumul tipografiei in afara poate de lipsa banilor, daca nu ma insel)povestea din romanul acesta e un portaltoi de povesti individuale, rupte si nu prea unele de altele, complinindu-se reciproc, reliefandu-se intr-un tablou complex al vietii sociale buzoiene si romanesti dintr-o anume epoca dar si dintotdeauna. Daca nu mi-ar fi rusine de el si de mine, as zice ca George Savu, care mi-a fost si aproape ca-mi este inca prieten, este un Caragiale al poeziei si un Toparceanu al prozei, din fiecare cate putin, dar cea mai mare parte din el insusi. Pentru ca merita, v-o spune unul care nu-l prea lauda, sa-i cititi si sa-i cumparati cartea, care va intriga, va provoca, va indigna pe unii, dar va placea, cu siguranta, multora. Daca as mai zice mai multe, as risipi pote din placerea lecturii. La care eu m-am dedat cu uimire si groaza, la inceput, dar cu bucuria regasirii unor idei si imagini, dar nu numai, mai pe urma. Cu mare placere, Kostanu.  
Postat de catre sters sters la data de 2007-08-22 08:08:31
         
 
  Că te captivează, că te trece dintr-un zâmbet în altul, că te pune pe ganduri prin analogia cu prezentul, toate s-au mai spus.
Ce mi se pare ciudat e că textul e foarte dens. Dacă o pagină are atâtea idei, restul romanului ce mai conține ? Asta e marea curiozitate, ăsta e motivul principal pentru care îmi doresc să citesc întreg romanul.

 
Postat de catre Dan Norea la data de 2007-08-21 14:06:55
         
 
  e spumoasa si captivanta. cred ca as citi romanul pe nerasuflate.  
Postat de catre Adriana Lisandru la data de 2007-08-21 08:45:09
         
 
  Nu e numai interesant! Este un alt fel de a scrie. Le recomand celor grabiti sa taxeze acest text drept blasfemie sau erezie sa adaste un pic, atat cat sa le permita sa treaca de prima impresie, si sa judece adanc aceste fraze. (Nu e vorba de tine, Nicolae!)Ele, frazele , n-au nimic jignitor la adresa crestinatatii, religiei, etc! Chiar nimic! Textul este o satira SOCIAL-MORALA SI POLITICA fina, cum rar am vazut. Toti ipochimenii descrisi aici au ceva stramb, jignitor, vinovat de ascuns, fiecare isi construieste povestea lui frumoasa despre el, si se straduieste chiar s-o traiasca, mintindu-i pe ceilalti. Fiecare cu mijloacele de care dispune. Niciunul nu reuseste insa sa minta pe nimeni, cu atat mai putin pe autorul care i-a creat. As mai zice multe, poate o voi face la lansarea cartii, dar nu va grabiti sa judecati, atat va spun. Si, maestre, Radulescu, Savu, bre, asa il cheama, straduieste-te sa ne inveti macar numele, daca altceva nu...
Cu mare prietenie, Kostanu
 
Postat de catre sters sters la data de 2007-08-21 08:16:40
         
 
  george... savU!
Interesant, poate continuati!
 
Postat de catre nicolae tudor la data de 2007-08-18 12:31:10
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE