FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de Marinela Preoteasa
Ne-am privit în ochi
eu ºi steaua polarã.

Dincolo de noi, timpul
învineþit de griji
ºi de curgere!

În cãmãruþe pãtrunse
de undele vremii ºi noi
ne sufocãm claustrofobii,
ºi neajutoraþi ne minþim
cu realitãþi ce ne-au învins
spiritul ºi rãdãcinile!

Cine eºti tu?
cine este el? dar ea?
entitãþi ieºite din masa vâscoasã
ca o convingere pentru timp!

Este absurd sã te crezi unic?!
Eºti unic! ºi ce-i cu asta?!
Eºti rege-n bãtãtura ta
ºi plânset de maici
în mijlocul drumului!
Eºti pe drumul tãu
ºi este de ajuns!
Nu-þi dezlipi umbra de chip,
cã te va cuprinde moartea,
ºi nici pentru ea nu va fi bine
cã va muri.
Fiecare orbecãieºte
intransigent ºi abscons
de sine pentru sine
ca un calendar vorbitor
ºi foarte bãtrân,
repetându-se stereotipic
ca o poveste codificatã
cu "ferestre", pe cifre,
înspre trecut sau dinspre viitor.
E un cod universal, dar
fãrã importanþã,
agãþat mereu de o stea
va "lãtra" apocaliptic
de la aceeaºi înãlþime

dar întotdeauna alþi auditori!
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Armina, draga mea, n-am de ce sa ma supar! noi dialogam aici ca intr-un cenaclu, fiecARE NU TREBUIE SA SE SIMTA JENAT DACA SPUNE ADEVARUL DESPRE CEEACE CITESTE colegului de EUROPEEA!
Daca ai fi citit comentariile anterioare ai fi observat ca eu am mai intrat de destule ori in acest poem si chiar am atras atentia ca are o a doua parte cu alte intentii filozofice (din partea mea), ...
Ai dreptate ca partea a doua poate fi un poem,ma bucur ca de fapt ti-a facut placere sa "aranjezi " versurile altfel, pe de alta parte nu m bucur s-mi vad "pruncul" cosmetizat
de altcineva dect de mine, s se joace altcineva cu "carnea copilului meu",nu cred c place cuiva chestiunea asta! dar trec cu vederea ca simt ca ai facut-o chiar din suflet, c -au placut prea nult cele gasite aici!
Cu prietenie,
Marinela
 
Postat de catre Marinela Preoteasa la data de 2005-04-27 22:53:41
         
 
  Marinela, eu cred ca numai primele doua strofe sunt promitatoare. Poate mai sunt si alte parti bune dar pe mine m-au speriat cuvintele in ghilimele si in general lungimea poeziei. E greu sa tii treaza atentia celui ce citeste.

Fragmentul acesta de mai jos, usor modificat, fara semne de punctuatie, este un poem distinct:

Nu-i dezlipi umbra de chip
te va cuprinde moartea
nici ei nu-i va fi bine
s moara

Fiecare rtacete
intransigent
de sine pentru sine
precum un calendar vorbitor
foarte btrn
repetndu-se stereotipic

asemeni unei povesti codificate
cu "ferestre", pe cifre
nspre trecut sau dinspre viitor

E un cod universal
aparent fr importan
agat mereu de o stea
ce va "ltra" apocaliptic
de la aceeai nlime
pentru alti auditori

Sper ca nu te superi,
Armina
 
Postat de catre A Armina la data de 2005-04-27 21:20:12
         
 
  Elena,
m-ai impresionat cu sinceritatea si calitatilew tale de critic literar, iti multumesc pentru cuvantul tau rotund si plin de adevar si miez.
Ai obsertvat f bine ce vreau sa zic, asa este, dar partea a doua ma ajuta intr-un stil cunoscut cititorului sa deschida poarta a treia a existentei in universal, este ca o intrare directa, pe usa principala, pe aleea cunoscuta din toate ziarele si reportajele TV dar careascude dupa usa adevarului aproape tot ce e legat de "curgere" (continuitate in spatiu si timp a ceea ce e viu, cu gandire!).
N-am folosit diminutiv ca sa nu trimit poemul in alta sfera de cunoastere,decat ptr inceput "camarute" (e vorba de atentia dumnezeiasca la detalii in momentul facerii universale) , eu am mers spre centrul sferei fara sa ma opresc la amanunte de decor, ...
Elena, este o critica obiectiva si cu stil, voi tine cont de observatiile tale, deocamdata mai sunt indragostita de "copilul"asta al meu si umblu foarte "cu manusi"in el, dar tot il mai scutur nitel!
Multumesc pentru tot, esti invitata mea de onoare, mereu,
 
Postat de catre Marinela Preoteasa la data de 2005-04-27 10:57:14
         
 
  Nicolae Tudor, multumesc pentru ca iti exprim sincer parerea. Ma bucur ca iti place si am sa analizez ce ai zis de partea a doua. Deocamdata eu ma simt indragostita de poemul asta, dar trebuie ca voi mai ntra pe el. Cred ca am intrat de cel putin 15 ori dar am cautat sa suporte pana si proga de corectura OFFICE, desi a ma trebuit sa mai invartesc cuvintele ca sa nu ma scoata cu greseli gramaticale dar tot s-mi pastrez sensul zicerii.
Multumesc mult,
am incredere in parerea ta.
 
Postat de catre Marinela Preoteasa la data de 2005-04-27 10:43:08
         
 
  Exerciiu de lectur

Poezie si truisme

Frumos nceput pentru un poem care putea deveni bun. Eul valorizator, aflat n circumstana perceperii raporturilor sale cu mediul, privindu-se n ochi cu steaua polar ! Imagine for, inedit, avnd darul de a distruge clieul n care, mai ntotdeauna, steaua polar, neleas ca reper fundamental, joac un rol pasiv, asemenea unui indicator de circulatie oarecare, pentru o direcie oarecare. Varianta propus de autoare confer o anumit capacitate de prospecie att eului ct i mediului, amndou entitile, eu i mediu, aceasta din urm reprezentat de ctre celebra stea cluzitoare, avnd i ea un rol activ. Ne-am privit n ochi spune autoarea subliniind astfel c aciunea a fost, ori cel puin a fost perceput, ca fiind reciproc. Aadar n plan ontologic eul are contiina existenei unui Univers cu care, poetic a intrat ntr-un fel de relaii empatice, mai mult, invocarea, nu a unei stele oarecare ci a stelei polare, confer eului acea siguran pe care tiina i cunoaterea temeinc o presupun. Iar acel Ne care implic aciunea reciproc i de care eul este contient ne trimite ntr-un spaiu metafizic un astfel de demers perceptibil, respectiv notificarea capacitii polarei de a privi i ea, nefiind posibil, la nivelul cunotinelor actuale n plan strict fizic.
Poemul continu de asemenea frumos: Dincolo de noi, timpul / nvineit de griji. Adic, n spaiul bipolar definit subiacent, eu-mediu, se contientizeaz o alt entitate de natur imanent timpul, personificat stilistic prin nvineit de griji. De aici ncolo, dup opinia mea, amendabil deci ca fiind subiectiv, apar elementele nepoetice. Dac timpul nvineit de griji reprezint o sintagm inedit, interesant i poetic, explicativul i de curgere este redundant aproape tautologic si neavenit. Cam pe aceeai linie se nscrie i repetndu-se stereotipic. Alte structuri textuale care trag poemul n jos sunt truismele Eti rege-n bttura ta, plnset de maici, aglutinarea elementelor de legtur, i, c, dar precum i explicativul verbios de tipul c te va cuprinde moartea,/ i nici pentru ea nu va fi bine / c va muri i va fi ngropat i etc. etc. adugm noi. Acestea coexist aprope simbiotic n cadrul poemului cu sintagme fericite entiti ieite din masa vscoas / ca o convingere pentru timp!, Nu-i dezlipi umbra de chip,, va "ltra" apocaliptic i altele.
Exist, putem spune, suficient materie pentru un poem bun ns este necesar ca poemul aa cum a fost postat, s fie serios restructurat i, fr mil, bisturiul critic s opereze tumorile.
Personal, cu scuzele de rigoare i avnd contiina faptului c autoarea va nelege corect demersul meu n cadrul atelierului, ca fiind unul pus n slujba performanei, propun spre analiz urmtoarea variant (care mai poate fi lucrat evident!):

Poveste


Ne-am privit n ochi
eu i steaua polar.

Dincolo de noi, timpul
nvineit de griji

n cmrue ptrunse
de vremi
ne sufocm claustrofobi,
neajutorai ne minim
cu realiti care ne-au nvins

Cine eti tu?
cine este el? dar ea?
entiti ieite din masa vscoas
ca o convingere pentru timp!

Este absurd s te crezi unic!
Eti unic! i ce-i cu asta?
Eti pe drumul tu
este de ajuns!
Nu-i dezlipi umbra de chip,

Fiecare orbeciete
intransigent i abscons
calendar vorbitor
foarte btrn,
repetndu-se
ca o poveste codificat
cu "ferestre", pe cifre,
nspre trecut sau dinspre viitor.
cod universal
fr importan,
agat mereu de o stea
va "ltra" apocaliptic
de la aceeai nlime

ntotdeauna ali auditori!
 
Postat de catre Elena Stefan la data de 2005-04-27 09:04:58
         
 
  prima jumatate este scris exceptional. Spre final devii prea ..."didactica".
Am o indoiala : daca umbra nu trebuie dezlipita de pe chip, inseamna ca lumina este in spatele chipului, deci omul trebuie sa mearga in contra soarelui?!
superba filozofia: "Eti pe drumul tu/ i este de ajuns!"

 
Postat de catre nicolae tudor la data de 2005-04-27 08:25:10
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23948
Comentarii: 120155
Useri: 1424
 
 
  ADMINISTRARE