FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de Adina Ungur
Unul dintre proiectele CASEI EUROPEI din Cluj-Napoca pentru anul 2005 se numeºte „Starea naþiunii: Cluj-Bruxelles” ºi are la bazã un concurs de eseuri pe tema „Clujul European”, care, iatã ºi-a desemnat acum ºi câºtigãtorii.
Condiþiile de participare au fost ca eseurile sã fie expediate pânã la data de 15 februarie, sã respecte tematica „CLUJUL EUROPEAN” ºi sã nu depãºeascã 2 pagini.
Au existat 22 de participanþi, iar lucrãrile au fost jurizate de 20 de membri ºi personalitãþi din Bruxelles, Bucureºti ºi Cluj-Napoca. (v. date suplimentare în „Comunicatul de presã”, pus la dispoziþia publicului cititor în site-ul Casei Europei www.casaeuropei.com.)
Proiectul "Starea Natiunii: Cluj-Bruxelles” continuã si se va incheia cu un raport final asupra starii de fapt a Clujului si a legaturilor sale cu Bruxelles-ul, ce va fi prezentat intr-o conferinta la Cluj-Napoca in 3 iunie, 2005.


Partenerii proiectului:

Institutiile locale : Consiliul Local Cluj-Napoca, Consiliul Judetean Cluj, Prefectura Cluj, Primaria Municipiului Cluj-Napoca;
Academic : Universitatea „Babes-Bolyai”, Universitatea Tehnica, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara;
Industria locala : Camera de Comert si Industrie;
Filialele locale ale partidelor politice parlamentare: PSD, PD, PNL, PUR, UDMR si PRM;
Presa locala: Adevarul de Cluj, Szabadság, TVR Cluj, Radio Cluj;
Sectorul neguvernamental.
Comitetul de organizare

1. Dan Luca – Presedinte
2. Mihaela Lutas
3. Oana Mailatescu
4. Calin Haiduc
5. Diana Filip
6. Laura Butnariu – Secretar General


Alte proiecte ºi date despre Casa Europei, Cluj-Napoca puteti gãsi vizitând site-ul:

http://www.dlinternational.be/homepage.html




____________________________________________________

Iata "Comunicatul de presa".


CJ CASA EUROPEI ♦ MAISON DE L’EUROPE ♦ HOUSE OF EUROPE
CLUJ-NAPOCA ♦ ROMANIA


COMUNICAT DE PRESÃ

Cluj–Napoca ºi Bruxelles,
21 martie 2005

„Pentru Comunitatea Europeanã, Clujul va fi un produs”

Concursul de eseuri intitulat „Clujul european” ºi-a desemnat câºtigãtorii. Timp de o lunã, între 15 ianuarie ºi 15 februarie 2005, cei interesaþi ºi-au putut exprima ideile cu privire la creºterea vizibilitãþii Clujului pe plan european. „Eseurile primite reprezintã pilonul principal al proiectului Starea naþiunii: Cluj-Bruxelles; reprezintã vocea societãþii civile pe care dorim sã o ascultãm în permanenþã. Intenþionãm sã includem în raportul final pe care îl vom prezenta în luna iunie 2005, ideile cetãþenilor Clujui”, a declarat Dan Luca, preºedintele „Casei Europei” Cluj-Napoca.

Concursul de eseuri s-a bucurat de un real succes, primindu-se un numãr de 22 de eseuri. Juriul care a desemnat câºtigãtorii a fost format din:
- personalitãþi din Bruxelles,
- personalitati din Bucureºti ºi Cluj;
- personalitati de la Parlamentul European,
- Comitetul Regiunilor,
- Misiunea României pe lângã UE (Bruxelles),
- Ministerul Afacerilor Externe,
- Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii,
- Consiliul Local Cluj-Napoca,
- Consiliul Judeþean Cluj,
- Primãria Municipiului Cluj-Napoca,
- sectorul de afaceri,
- mediul academic, non-guvernamental ºi mass-media.

Câºtigãtorii concursului sunt:
locul I – George Cârstocea, 17 ani, elev al liceului „Gheorghe ªincai” Cluj-Napoca;

locul II – Adina Ungur, 31 ani, artist-pãpuºar, studentã la Facultatea de Litere a Universitãþii „Babeº-Bolyai” Cluj-Napoca, redactor la Revista „Atheneum” a Comunitãþii Române din Canada

locul III – Emil Pop, 51 de ani, referent la Oficiul de Proiecte Universitare al Universitãþii „Babeº-Bolyai” Cluj-Napoca.

„Pentru Comunitatea Europeanã, Clujul va fi un produs ºi, sperãm, aceasta îl va culege fericitã de pe raft, îi va zâmbi frumos ºi îl va alege înaintea Sofiei, Varºoviei sau chiar Iaºiului. Nu doar din cauza valorii superioare, ci ºi pentru cã a avut în spate o strategie publicitarã de nivel superior”, menþiona în eseul sãu George Cârstocea, câºtigãtorul concursului.

Cele 3 eseuri câºtigãtoare se pot vizualiza la pagina proiectului:
Proiect 2005: „Starea Naþiunii: Cluj – Bruxelles”

Bruxelles
Dan LUCA
Preºedinte
Tel: + 32 2 226 5818
Email: [email protected] Cluj-Napoca
Laura Butnariu
Secretar General
Tel: 0745-025416
Email: [email protected]

Sponsorii „Casei Europei”:
ATComputers, Qual Design ºi Hotel BestWestern Topaz
Prezentarea completã a activitãþilor „Casa Europei” Cluj-Napoca la:
www.casaeuropei.com

Notã pentru ziariºti:
Casa Europei la Cluj-Napoca
Casa Europei Cluj-Napoca este o asociaþie non-profit, apoliticã, independentã financiar ºi fãrã caracter religios, care a luat fiinþã în 5 septembrie 1996. Fondatorul asociaþiei este Dan Luca, iar Avizul de Funcþionare a fost acordat de cãtre Ministerul Afacerilor Externe al României, în 2 octombrie 1996 (A05/315). Recunoaºterea juridicã a fost fãcutã prin sentinþa civilã a Curþii de Justiþie Cluj în 21 octombrie 1996 (nr. 1821), iar Codul de înregistrare fiscalã este 8938991, acordat în 14 noiembrie 1996. Principalul obiectiv al organizaþiei este realizarea unei legãturi reale între comunitatea localã clujeanã ºi Uniunea Europeanã. Implicarea activã a cetãþenilor în problemele legate de integrarea României în Uniunea Europeanã necesitã crearea structurii adecvate care sã permitã realizarea acestui obiectiv.
Printre cele mai recente proiecte ale „Casei Europei” Cluj-Napoca amintim:
| Proiect 2003 «Impactul extinderii UE asupra Clujului»|
| Proiect primavara 2004 «Guvernarea Clujului într-o Europa extinsa» |
| Proiect toamna 2004 «Parlamentarul european al Clujului» |
_____________________________________________________




Cu permisiunea dumneavoastrã, voi posta acum eseul câºtigãtor al premiului II.




PRIVIT DINSPRE MINE, INIMA ARDEALULUI SAU ORAªUL MEU: CLUJ-NAPOCA

(Cu note explicative, importante, la lecturã.)


Nu putem vorbi despre un oraº în afara locuitorilor sãi, aºa cum nici locuitorii nu se pot defini ca fiind, dincolo de spaþiul urbei, ceea ce înseamnã oraºul în sine. Deºi, îl vor putea purta dupã ei, pretutindeni. Sufletul unui oraº sunt oamenii lui, toatã fiinþa ce îl locuieºte, noi, cetãþenii, aºa cum suntem aºa cum trãim ºi respirãm aerul urbei noastre. Trupul unui oraº sunt clãdirile, dealurile ºi vãile, monumentele, strãzile sau râurile care-l strãbat dintr-un capãt în altul ºi cam tot ce se ridicã dinspre pãmânt pânã cãtre sus. Spiritul oraºului va fi amintit în numele strãzilor, în chipurile statuilor, în denumirile instituþiilor, stocat în rafturi, prin biblioteci- pentru cã spiritul oraºului cuprinde spiritul oamenilor sãi sau ceea ce rãmâne înscris în istoria ºtiinþei ºi tehnicii, în istoria culturii, a artei, a literaturii, a filosofiei sau în istoria tuturor oamenilor care au avut ceva de spus ºi de lãsat în urma lor. (1)

Locuiesc de când mã ºtiu, în centrul oraºului Cluj-Napoca, într-un bloc construit de bunicul meu, plasat cu faþa spre Piaþa „Lucian Blaga” ºi o curte proptitã de zidul medieval, cu un arbore imens - tãiat acum - dar care mi-a vegheat întreaga copilãrie. Dacã ar fi sã ne luãm dupã documentele ºi gravurile rãmase din secolele trecute, spaþiul acesta în care mi-am crescut fiinþa ar fi exact în zona din exteriorul laturei vestice a vechiului Claudiopolis sau Klausemburg, înconjurat ºi bine delimitat de acest zid medieval, ale cãrui urme, au rãmas drept mãrturie a existenþei sale - ca oraº - pentru Clujul de azi. ªi cu speranþã, pentru cel al posteritãþii noastre. Dacã vom merge pe urma zidurilor, ne vom roti în jurul „mijlocului” Centrului de azi al oraºului.(2) Însã, puþini dintre turiºti sau chiar dintre locuitorii urbei cunosc istoria oraºului nostru sau însemnãtatea ºi rolul porþiunilor de zid, rãmase ca vestigii, în zona centralã ºi nu numai – la fel cum sunt puþini cei care mai cunosc câte ceva despre ceea ce frapeazã - ca imagine, concretã, palpabilã a oraºului Cluj – ºi anume fortificaþiile3 sau monumentele medievale.(*) Aceste urme vechi ale curentelor sau ale perioadelor din trecut au rãmas în timp, ca garanþie a existenþei vechii Cetãþi a Clujului.




A pãstra, a restaura ºi a nu distruge aceste monumente importante, înseamnã a ne respecta istoria ºi cultura, dar mai ales, înseamnã a ne respecta valorile naþionale. Conservarea arhitecturalã a istoriei oraºului, cu precãdere zonele în care existã aceste urme vechi, ar însemna, dupã cum afirmam, a ne asuma identitatea noastrã ca istorie ºi culturã strãveche.(4) Acest lucru e unul din cele mai importante pe care le putem face pentru imaginea Clujului, fiindcã cã nu putem exista ca oraº spiritual, dacã nu ne vom respecta însemnele culturale, istoria ºi tradiþia.(5)
Cine va vorbi despre Cluj-Napoca, va spune mai întâi cã este un oraº cultural sau cã ar fi capitala spiritualã a Ardealului. Nu se vor înºela vorbind astfel, pentru cã de-a lungul anilor, oraºul nu ºi-a dezminþit faima, în ceea ce înseamnã culturã, ºtiinþã, artã, tehnicã, medicinã, industrie, etc. (6)

În ceea ce priveºte imaginea oraºului nostru, nu vom putea lãsa o impresie mai bunã despre ceea ce înseamnã Cluj-Napoca, decât trãind la standarde de confort ºi civilizare cât mai înalte. Cu alte cuvinte, va trebui mai întâi sã ne oferim nouã un confort cât mai sporit cu putinþã, sã ne respectãm suficient de mult ºi sã ne cultivãm - pe lângã celelalte însuºiri - ºi un bun simþ civic,(7) ºi în acest fel, civilizaþia va lãsa o bunã impresie celor veniþi sã poposeascã pentru mai mult sau mai puþin timp, la poalele Feleacului. Orice oraº, dar mai ales Clujul, fiind un centru universitar cu deschideri vestice, se adapteazã repede la ceea ce înseamnã - cele mai elementare norme ºi standarde europene, de simþ civic,(8) pentru cã nu numai locuitorii oraºului au nevoie de asemenea condiþii, ci ºi vizitatorii sãi.(9)

În secolul vitezei, recuperarea timpului ºi informaþia au un rol primordial în viaþa noastrã. Ele pot fi îmbinate cu folos printr-o mai bunã informare a pitetonilor. Spre exemplu, la ora actualã putem remarca panourile cu informaþii despre locaþiile importante ale oraºului, cartiere, magazine sau hoteluri mari. La fel ºi apariþia panourilor electronice cu afiºajul orei ºi a gradelor Celsius(10) pare a fi o eficientã inovaþie, precum ºi semnalele sonore pentru nevãzãtori sau cronometrul de la semafoare. Necesitatea afiºãrii mai multor hãrþi ale Clujului, îmi pare un lucru extrem de important, mai ales pentru cã multe dintre strãzi ºi-au schimbat denumirea,(11) de aceea ar putea fi plasate hãrþi orientative, în garã, autogarã, aeroport, staþii de transport, etc. Dincolo de municipiu, existã localitãþi de judeþ, renumite ca fiind staþiuni balneare, spre exemplu bãile cu iod de la Cojocna sau Ocna de Sare din Turda, cu posibilitatea tratamentului de astm cu aerosol sau localitãþile unde se poate practica skiul, ori, unde se poate ieºi la iarbã verde - iar oraºul nostru ar trebui sã ofere informaþii în acest sens. La fel de indicatã în turism este ºi informarea publicã – cu preþurile ºi calitatea hotelurilor, obiectivele turistice ºi de divertisment. Atracþiile reprezentând monumentele, muzeele, instituþiile de culturã, parcurile, ar trebui promovate, de asemenea.

Pentru cã vorbim despre un centru universitar, mulþi dintre cei care se stabilesc aici sunt studenþi din alte locaþii, din alte þãri, chiar, care vin pentru prima datã în Cluj-Napoca, de aceea, întocmirea unor hãrþi cu Universitãþile Clujului, a Facultãþilor cu Decanatele lor, a complexelor studenþeºti, eventual a edificiilor culturale, ar fi exrem de utilã studenþilor, care sã poatã intra în posesia lor de la intrarea în oraº: garã, autogarã, aeroport, staþii de transport, chioºcuri ºi facultãþi. De altfel, informaþii despre oraºul nostru vom gãsi, în mod detaliat în câteva cãrþi de tip „album”, cu fotografii, cu date exacte, deosebit de utile, însã aproape inaccesibile la preþ. (12)

Strãzile oraºului nostru poartã însemne istorice, stiinþifice ºi culturale, prin numele unor personalitãþi. Aceste strãzi ori monumente sau instituþii, clãdiri, localuri care poartã nume importante ar trebui sã aibã ca însemn câte o tãbliþã cu un mic resumé -conþinând istoricul activitãþii personalitãþii istorice, pentru a face cunoscutã mãcar într-o micã mãsurã datele despre ceea ce a însemnat valoarea acestor oameni(13) sau istoricul înfiinþãrii respectivelor instituþii.

Un alt aspect important ca imagine ar fi deschiderea spre dialog ºi amabilitatea angajaþilor din administraþia publicã, dar ºi a comercianþilor sau ai angajaþilor din diferitele instituþii publice. Dacã la nivel cultural ºi ºtiinþific Clujul este un oraº bine reprezentat, mediatizarea sa la nivel de presã are încã mici ezitãri, ca expresie publicã. (14)

Existã ºi o imagine mai puþin plãcutã a oraºului cum ar fi cerºetorii, benzile de tineri infractori ºi ocupanþii prin efracþiune a imobilelor din centru, aceia care distrug întocmai ca termitele, absolut tot ceea ce înseamnã o casã.(15) Însã, întocmai cum colþurile unei case ne vor spune câte ceva despre „pedanteria” – în sens propriu – a gazdei, tot aºa, privind strãzile unui oraº prin colþuri, pe lângã porþi sau carosabil, vom descoperi cã existã mici urme ale neglijenþei pietonilor, dar care, de-a lungul anilor au rãmas totuºi, mici – ceea ce este un semn al civilizaþiei oraºului. (16) ªi pentru cã fiecare om cu cel mai elementar bun simþ îºi pãstreazã curatã locuinþa, prelungirea casei fiecãrui clujean ar putea fi oraºul însuºi. În acest sens, poate cã din loc în loc sau în anumite puncte strategice, o simplã inscripþie ar putea trezi în conºtiinþa locuitorilor - nu neapãrat din teama de primi amenzi sau pentru cã „nu se face” acest lucru - pur ºi simplu schimbându-ºi felul de a privi comunitatea sau schimbându-ºi mentalitatea civicã ºi cultivându-ºi dorinþa de a pãstra curat, oraºul: Oraºule, tu eºti casa mea, te vreau la fel de curat ca pe propriu-mi interior!




Ceea ce încã nu aratã aºa cum ar trebui sã arate este Râul Someº, Canalul Morii, pârâul Nadãº, cu albiile murdare ºi pe aloruri, pline de ºobolani, cu urme ºi resturi aruncate pur ºi simplu în valurile tulburi. Râul Someº ar trebui sãpat, curãþat ºi respectat de cãtre locuitorii oraºului. ªi aici, aº pune câte o inscripþie. Ar putea fi o priveliºte minunatã, cu terase amenajate pe maluri, cu o curgere linã, care sã ne aminteascã de frumoasele râuri europene, chiar dacã în unele zone, Someºul nu este foarte adânc.

Un alt aspect ar fi ca vara sã nu „moarã” de tot din punct de vedere al activitãþilor culturale. Un alt aspect, nu tocmai plãcut, ar fi corupþia, în primul rând a medicilor, care probabil s-a format prin „învãþare” ºi poate cã prin campanii „anti-ºpagã”, oamenii bolnavi ar putea sã-i dezveþe, tot atât de simplu, de la aceste obiceiuri costisitoare ºi umilitoare.

Ceea ce face cunoscut Clujul, în afarã de învãþãmânt ar fi festivalurile, care ar trebui încurajate ºi nu numai cele de bere, spre exemplu, ci de muzicã, poezie, artã, studenþeºti, atelierele de work-shop, cele pentru copii, apoi sportul ºi divertismentul.

Când vorbim despre Cluj-Napoca putem spune cã ar fi oraºul lui Blaga, al ªcolii Ardelene, al lui Avram Iancu, Aron Pumnul, Gheorghe Bariþiu, Sextil Puºcariu, Emil Racoviþã al lui Balotã, Daicoviciu, Iuliu Haþieganu, Alexandru Borza ºi multe alte personalitãþi, aºa cum putem spune cã domniile lor, ar reprezenta ei-înºiºi ca entitãþi separate, oraºul. În esenþã oraºul rãmâne al locuitorilor sãi, oricine ar fi ei ºi în principal, înainte de a încerca sã creãm o imagine frumoasã pentru exterior, va trebui sã creãm minimul confort înterior.

Sunt mândrã cã m-am nãscut ºi trãiesc aici. Sunt atât de prinsã în rãdãcinile acestei inimi de Ardeal, încât nu cred cã aº putea sã te pãrãsesc, oraºule, vreodatã! îi spun în adândul sufletului meu, urbei natale. Te voi scrie, oraºule Cluj-Napoca, te voi iubi, aºa cum ºtiu cã ºi tu mã iubeºti ºi voi încerca sã fiu spirit din spiritul tãu, mai apoi voi încerca sã te fac sã fii mândru de mine, dragul meu oraº, Cluj-Napoca!
____________________________________
*1 Una dintre ideile care se desprind din proza scurtã pe care o scriu – unde, îmi pomenesc aproape de fiecare datã, oraºul natal.
*2 Centrul oraºului Cluj-Napoca este un izvor architectural ºi istoric al Evului Mediu ºi al perioadelor posterioare acestei etape - reprezentã vechiul oraº, vechea Cetate, strãjuitã de jur împrejur, de ziduri.
*3 Fortificaþiile au fost demolate la sfârºitul secolului al XVIII-lea, din motive edilitare, iar Centrul oraºului medieval se mutase în aceastã perioadã în actuala Piaþã a Unirii, unde, în 1349 începuse a fi ridicatã Biserica Parohialã „Sfântul Mihail”.
* Turnul Croitorilor, Turnul Pompierilor, Casa lui Matei Corvin, bisericile vechi, cea a Franciscanilor din Piaþa Muzeului, cea Reformatã din strada Kogãlniceanu, Biserica Piariºtilor din strada Universitãþii, Biserica Minoriþilor de pe Bulevardul Eroilor, vestigiile, casele sau edificiile din Centru, construite între secolele XV-XVII, Cetãþuia ºi instituþiile, inclusiv cele din perioada construcþiilor moderne – ansamblurile de clãdiri ºi de palate construite în spiritul secesionului austriac ori cu un amestec al stilurilor Barocului, Renaºterii ºi Goticului, datând din sec. al XVIII-lea, pânã în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea..
*4 Una dintre imaginile representative ale oraºului ar fi arhitectura veche a lui, iar conservarea tradiþiei istorice ar însemna sã acordãm respectul cuvenit ºi sã ne asumãm valorile trecutului oraºului nostru. O realã surprizã pentru mine (plãcutã) a însemnat în anii trecuþi, „Festivalul de Arhitecturã” al oraºului ºi acest lucru cred cã trebuie susþinut ºi încurajat în continuare.
*5 De asemenea, restaurarea clãdirilor din Centru, cele din care se desprind bucãþi de tencuialã ºi refacerea faþadelor clãdirilor importante (prin zugrãvit ºi restaurat), însã, pãstrându-se nuanþele ºi imaginea edificiilor, cât mai aproape de cea autenticã, originalã.
*6 Existã o tradiþie destul de veche a formelor de învãþãmânt superior atestatã de multiplele facultãþi din cadrul Universitãþilor Babeº-Bolyai, UMF, Universitatea Tehnicã, Universitãþile particulare, Institutele ºi Academia Românã, precum ºi importantele Instituþii de Culturã, etc.
*7 Existã numeroase bunuri comune într-un oraº, care sunt distruse sau deteriorate, încã de la apariþia lor, ceea ce denotã lipsa de civilizare a cetãþenilor. O impresie negativã ar putea fi dispariþia cãrþilor de telefoane - de tip Pagini aurii – ataºate în cabinele telefonice din Centru – zona Palatul Telefoanelor, în contextul în care, instituþia Romtelecom, oferã gratuit aceastã carte, abonaþilor sãi! Un alt exemplu ar fi inscripþiile de pe clãdiri sau monumente, fãcute de cãtre tinerii care folosesc grafitti, ex. trecerea pe sub Academia Românã, un loc insalubru, în plin centru al oraºului, sau locuirea abuzivã a boschetarilor, în Turnul Croitorilor.
*8 Va trebui sã remarcãm progresele fãcute în ultimul timp în ceea ce priveºte civilizarea: coºurile de gunoi, grupurile sanitare, mult mai curate, plasate în locuri publice, ciºmelele cu apã, vara, etc.
*9 Ospitalitatea ardeleneascã este un obicei notoriu, imaginea frumoasã, civilizatã ºi curatã a Clujului, va atrage turiºti ºi printre turiºti, chiar investitor strãinii.
*10 Pentru o informare cu mai multã acurateþe, pot apãrea mai multe panouri de acest tip, în Piaþetele oraºului.
*11 În oraºele occidentale, a-þi procura harta urbei nu costã nimic, spre bucuria turiºtilor români, care în oraºele lor, plãtesc destul de mult pentru a-ºi procura o hartã. În afarã de a fi scoase spre vânzare, dacã nu pot fi oferite gratuit - ar trebui expuse aceste hãrþi în locuri strategice, eventual construite panouri, cum ar fi cel de lângã primãrie ºi expuse în piaþete sau în locurile publice.
*12 Desigur, putem fi mândri de ceea ce înseamnã oraºul Cluj-Napoca, dar nu cred cã ar trebui sã gândim în termini de “afacere” toate modalitãþile de a ne face cunoscutã urbea – ºi aici mã refer la preþurile crescute ale hãrþilor sau ale cãrþilor care prezintã oraºul - ci însãºi ca o oportunitate de a oferi cât mai multe informaþii doritorilor, pentru cã trebuie sã recunoaºtem faptul cã oraºul nostru este unul scump, iar traiul majoritãþii locuitorilor - destul de dificil, din acest punct de vedere.
*13 Spre amuzamentul dumneavoastrã voi mãrturisi cã într-o anume perioadã din viaþa mea, copil fiind ºi auzind despre strada Albini, mi-am imaginat cã ar fi o stradã în care o albinã uriaºã ºi-a fãcut un stup, unde ea stãpâneºte ºi de unde nu mai doreºte sã plece, fãrã sã-mi pot imagina cã acesta ar putea fi numele unui mare savant. De aceea, fiecare stradã ar fi indicat sã poarte un minim “istoric” reprezentativ.
*14 Presa informaþionalã este destul de bine reprezentatã, cu toate cã existã informaþii incomplete sau succinte, adeseori, însã televiziunea are un spaþiu de emisie nepermis de mic, ºtiri succinte ºi grãbite, extrem de puþine emisiuni de tip cultural ºi în general destul de multe ezitãri de emisie, iar revistele de tip cultural sunt tot mai puþine. Un aspect pozitiv l-ar reprezenta publicaþiile de tip informativ, gen “7 seri”, cu distribuire gratuitã.
*15 Existã în centrul oraºului câteva benzi de infractori minori, care pãtrund în casele oamenilor sau în firme ºi furã absolut tot ce le stã în cale, fãrã ca justiþia sã le facã ceva, pentru simplul fapt cã sunt minori – existã cazuri cu peste 400 de plângeri la Poliþia Municipiului, de asemenea, referindu-ne la cei care distrug casele pe care le ocupã abuziv, nu putem uita exemplul casei vechi din strada Avram Iancu – Casa Cãlãului, un vechi monument istoric, distrus pânã la temelii, de aceºti ignoranþi-termite, amintiþi mai sus.
*16 Oraºul este curat în mare mãsurã. Ceea ce se întâmplã în colþuri sunt chiºtoacele de þigãri aruncate – în cea mai mare proporþie, apoi hârtii mici, celofane, ambalaje, etc. Probabil cã pietonii se feresc involuntar sã arunce un chiºtoc aprins într-o cutie de gunoi, plasatã pe marginea carosabilului, din teama mai mult sau mai puþin conºtientizatã, de a nu stârni un incendiu – pentru cã în aceste coºuri de gunoi existã multe materiale inflamabile. Poate cã, alãturi de înmulþirea coºurilor de gunoi (ele ar trebui sã existe chiar ºi pe strãduþele mici) ar fi bine sã existe niste dispozitive non inflamabile aplicate pe marginile drumurilor pentru a servi special la stingerea ºi aruncarea þigãrilor – în felul acesta s-ar reduce mult din mizeria care rãmâne totuºi, aruncatã la margine de drum.


Adina Ungur,
care nu cunoaºte loc mai frumos decât e oraºul ei.











______________________________


Nota autorului: eseul va fi imbunatatit pentru ca in doar doua pagini n-am reusit decat sa punctez, cateva dintre problemele/ideile pe care urmeaza sa le dezvolt, cu aceasta ocazie.
(Imi cer scuze lipsa "italicului" si a "boldului", de asemenea, lipsa alineatelor din prezentarea eseului - pe care nu le pot reda aici.)
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
  Comentariile userilor    
         
 
  Elena, Luminita, Nicolae va multumesc pentru incredere! Cu adevarat imi iubesc mult de tot orasul! Ceea ce ma bucura este faptul ca el incepe sa se apropie foarte mult de felul in care am propus sa se modifice si acest lucru nu-mi poate da decat bucurie si imi certifica faptul ca ideile mele au ajuns acolo unde trebuia!
Multumiri! 		 
Postat de catre Adina Ungur la data de 2005-12-19 03:58:49
         
 
  Felicitari Adina si bine ai revenit.  
Postat de catre Elena Stefan la data de 2005-03-29 11:19:17
         
 
  De ce nu se pot acorda voturi la acest text?  
Postat de catre Luminita Suse la data de 2005-03-28 05:44:02
         
 
  felicitari si de la mine pentru cum iti iubesti orasul, scrii si reusesti sa impresionezi. Voi paria intotdeauna pe tine.  
Postat de catre nicolae tudor la data de 2005-03-24 08:37:04
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Draga Adina, te felicit din toat inima pentru acest premiu! l merii i sper s fie urmat de nenumrate alte premii. Mult succes n continuare!

Cu respect i prietenie,
Oriana 		 
Postat de catre Luminita Suse la data de 2005-03-24 02:56:57
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE