FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curatarea site-ului
Text postat de Octavian Sergiu Ciurtin
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Mariana Dragă acum recitesc textul tău și văd clar că tu ești singura care ai inteles totul...
mă bucur și apreciez
cu mult respect tavy
 
Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2007-01-14 03:33:49
         
 
 
silvana cand spui ...
"Autorul încearcă, după umila mea părere, un joc inedit al rimelor; cu slove, unele dintre ele regionalisme (zăluzeală, zăticneală, zdrumicătură, zebereală), altele inexistente (zbâbuială, zârgheală). Aceast㠄poem㔠zugrăvește suferința morală a unui client de bodegă, după experiența trăită în urma unei tentative nevinovate de a efectua o consumație în locația amintită."
NU ESTE AFRONT PERSONAL?

"Domnule Ciurtin,
Nu înțeleg de ce luați comentariul meu ca pe un afront personal. Nu vă cunosc și nu m-am adresat dumneavoastră în comentariu. Am făcut doar o analiză a textului. M-am referit numai la text și la personajele sale. Vă rog să-l recitiți, pentru a vă convinge de acest lucru."

înțeleg...eu bețivul și cei care m-au caftit !!!
mulțaM SILVANA
 
Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2007-01-14 02:53:37
         
 
  Lory eu am vrut sa-ȚI EXPLIC DAR NU AM MAI APUCAT CA DISTINSA DOAMNA M-A REZEMAt de stâlpul infamiei colț cu crâșma cea haină unde nu m-am putut acomoda ;))
dar urmează alte litere din alfabetul românesc care poate fi abătut de la regulă;))
nu te supăra ardeleanca mea dragă. ;))

Silvana eu nu vreau decat sa-ți doresc sa scri si tu mult si bine cu simt de raspundere si cu atentie la ochiul critic fara suparare ;))
și "Resemnare" să nu fie doar inceputul fara final...

Silvana nu cred ca e ceva personal...
e dentologic ;))
oricum m-ai facut sa te tin minte prin franjurii care mi-ai lasat in uimire...
Lori ...asta-i viața ;)) doar tu știi nu?
și tu ai avut discriminări pe acest site , nu?
asta-i viața ardelenilor în lume ;))
Lori, Sergiu e cu tine...
cu drag tavy

Mariana
draga mea nu știu unde ai fost ca să ma aperi , ai lipsit fix când trebuia să fii prezentă...
;))
dar totuși ai revenit când trebuia ;))
mulțam draga mea. Mă bucur de zmângăleala ta ;))
alături de Lory. în voi mai pot să am încredere...

Silvana dragă urmează poem cu vvvvv nu te bucuri?
nu va fi din crișmă ...

oricum cu va fi cu :Resemnarea mea:...,

sa te pregatesti de critica , ca știu ca și critica-i o muncă din timp pregătită...;))

povestea despre fese...Josy chiar a ajuns intre fese...
dar tu iartă...
cu drag tavy
 
Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2007-01-14 02:43:44
         
 
  ,,Îmi doresc o zburdătură
Sau o mică zângăneală
Dar din marea zăpăceală
A rămas doar… zdrobitură!''

zângăniși a zdrăngăneală
fără, ca de noi, să-ți pese
ne băgași în zăluzeală
cu povestea despre fese
 
Postat de catre hhhhhhhhhhhhh hhhhhhh la data de 2007-01-13 19:47:42
         
 
  Domnule Ciurtin,
Nu înțeleg de ce luați comentariul meu ca pe un afront personal. Nu vă cunosc și nu m-am adresat dumneavoastră în comentariu. Am făcut doar o analiză a textului. M-am referit numai la text și la personajele sale. Vă rog să-l recitiți, pentru a vă convinge de acest lucru.
 
Postat de catre Silvana Iacob la data de 2007-01-13 15:53:37
         
 
  Zmângălesc și eu un comentariu simplu, că-mi cam zângănește mintea după asemenea lectură a zăpăceală sau a zdrobitură, poate a zăcășeală... Frumos. Știu că nu treci prin ce zici și nici alții n-ar trebui să zică, pentru că zicătura, dacă nu e înțeleasă, duce la zârgheală. Asta am avut de zis. Votez. O zi cu fericire.  
Postat de catre Mariana Fulger la data de 2007-01-13 14:19:01
         
 
  ce-are una cu alta? eu te-am rugat să-mi explici câteva expresii, că doar tu le-ai scris, și-n ciuda faptului că sunt și eu ardeleancă, nu le pricep... sau nici tu nu le prea bunghești?:))))

aștept:)
 
Postat de catre BBBB aaaaaa la data de 2007-01-13 13:30:59
         
 
  acum am revenit drag Josy sa pot sa te informez dar cred ca după "polologhia" distinsei doamne Silvana Iacob, care m-a transat si m-a facut si betiv sau carciumar sau orice pe acolo, nu cred ca mai este nevoie de explicatii. se poate consulta dexul
cu mult respect te rog sa ma intelegi.
cu drag sergiu

multumesc Mihai de atentia cu care ai citit si ai inteles "betivismele" limbii noastre.
;))
cu drag tavy
 
Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2007-01-13 13:21:12
         
 
  Autorul încearcă, după umila mea părere, un joc inedit al rimelor; cu slove, unele dintre ele regionalisme (zăluzeală, zăticneală, zdrumicătură, zebereală), altele inexistente (zbâbuială, zârgheală). Aceast㠄poem㔠zugrăvește suferința morală a unui client de bodegă, după experiența trăită în urma unei tentative nevinovate de a efectua o consumație în locația amintită.

„Am intrat în crâșmă și-am zbierat
Dar am ieșit pe geam tot zgârâiat
Și după marea zbierătură
Păcat că n-ai văzut atare zburăturㅔ

Cu elan poetic, subiectul intră în crâșmă zbierând, așa cum îi șade bine unui client serios – pe ușă, probabil; și a ieșit pe geam – aici nu se specifică dacă ieșirea a fost voluntară sau provocată de altcineva. De asemenea, nu se înțelege nici motivul pentru care, deși a intrat pe ușă, el a trebuit să evacueze localul pe geam; și nici dacă geamul era deschis sau închis – amănunt extrem de important.

„Ajuns la “doftor” după zicătură
Cu targa-n stare doar de zăpăceală
Cusut apoi de zdrobitură
Și acuzat peren de zăluzealㅔ

Strofa a doua îi conferă tărgii o personalitate, aceasta putând fi capabilă să zăpăceasc㠖 pe subiect, înțeleg; carele, sărmanul, după ce afirmă că a fost cusut de către zdrobitura însăși (?!), mai este, pe deasupra, acuzat de nebunie (zăluzeală).

„Dar omul meu de zbâbuială
Cuprins de-a vinului zârgheală
N-a bagat de seamă zdrelitura
Veni cu idem zdrobitura.”

În strofa a treia apare, iacătă, dintr-odată (sic!), un al treilea personaj (în afara eroului și a tărgii): „omul de zbâbuial㔠– ce dracului o fi însemnând asta, cred că nici autorul nu știe. Am găsit în DEX „zbihuială”, care înseamnă zgâlțâial㠖 dar nu sunt sigură că asta a avut în minte poetul, în momentul scrierii. Zdrobitura din strofa a doua a devenit aici zdrelitură (poate că eroul nostru, cu mințile zdruncinate, n-a mai știut cine l-a cusut în strofa a doua: zdrobitura sau zdrelitura ?). Iar „omul”, care nu observase zdrelitura (sau zdrobitura ?), l-a pricopsit pe subiectul principal cu „idem” (adicătele „așișderea”) zdrobitura (sau zdrelitura, că nu mai înțeleg nimic ?)

„Sării pe targă-n zicătură
Făr-avea nici zăticneală
Făcu din mine –clar zdrumicătură
Cu dragoste și zăcășealㅔ

Și zdrobit și zdrelit, eroul a sărit de bunăvoie pe targă, „făr-a avea nici zăticneal㔠(adică fără nicio problemă); cu dragoste, dar și cu ură simultan (adic㠄zăcășeală), l-a făcut „zdrumicătur㔠– cine ?, Dumnezeu știe... ultimele două versuri nu au subiect.

„Dar am rămas zmângălitură
După marea zgâlțâială
Nu doresc zdruncinătura
Nici chiar trista zebereală”

Și iată că eroul a rămas „zmângălitură”, adică o „mâzgălitur㔠pe hârtie, așa cum e și poema de față; și declară solemn că nu-i mai trebuie nici zdruncinătură, nici sechestru („zebereală”)

„Îmi doresc o zburdătură
Sau o mică zângăneală
Dar din marea zăpăceală
A rămas doar… zdrobitură!”

În schimb, își dorește să zburde și să zornăie (precum rimele-tingiri de alamă din cozile versurilor). La final, o resemnată constatare: „din marea zăpăceală a rămas doar... zdrobitură”
La fel sunt și creierii mei, după lecturarea acestei „capodopere”. Dacă acesta a fost scopul propus, felicitări, stimate autor ! Ai reușit. Cu vârf și îndesat.

P.S. Până la urmă, care este legătura dintre titlu: „zăhăiala (adică neliniștea, tulburarea) din fese” și conținutul textului ?
 
Postat de catre Silvana Iacob la data de 2007-01-13 11:53:50
         
 
  Deosebita poezie, scrisa cu talent, intr-un neaos limbaj ardelenesc!
Feticitari si votez, Tavy draga!
 
Postat de catre Mihail Buricea la data de 2007-01-13 10:57:43
         
 
 
iubită-mpărăteasă sunt de acord, dar maine că acum e prea târziu.
promit Josy că o fac și pe asta pe-nțelesul tău și-al limbii noastre...
(sunt cuvinte romanesti și ardelenești scoase de la naftalina!!!)
cu drag sergiu...(după ora 12)
 
Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2007-01-13 03:13:42
         
 
  ,,zbâbuială, zebereală, zăcășeală…, zăhăială-n fese''... musai să mi le deslușești, Sergiule că- poezia asta ești prea ocoș pentru cultura mea:)

Josy



 
Postat de catre hhhhhhhhhhhhh hhhhhhh la data de 2007-01-12 23:57:26
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23889
Comentarii: 120201
Useri: 1420
 
 
  ADMINISTRARE