|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
adela-adriana moscu |
|
|
ma culcam cu el in gand, ma trezeam cu el in gand,
iar intre timp ai visam si noaptea si ziua saruturile lui,
cand ochii lui ma dezbracau prea repede
ai inchideam pe-ai mei de frica sa nu-i mai vad pasiunea,
lumina-i ma orbea din cand in cand,
gatu-mi intins inspre el implora tacut iubirea lui,
buzele-i fierbinti imi saruta pleoapele,
ma antingea in toate locurile dornice si uitate de-atata timp,
imi storcea toata vlaga din mine,
ma omora, ma invia, ma sculpta in ce dorea el,
tremuram pana cand intram in lumea inconstientei
si tot el ma trezea cu saruturi mai fierbinti ca inanite,
explozie dupa explozie...
visurile noastre erau in flacari
salvate doar de raurile iubirii,
desi o declaram doar prin miscari,
limbajul corpului devenise mai puteric decat oricare cuvant,
dar eu inca ai asteptam soaptele...
insetata de vocea lui il doream intr-un infinit,
cuvintele lui ma hraneau la fel de mult ca poezia lui,
la fel ca mainile lui ce-mi leganau sanii veseli,
genele lui imi sarutau areolele,
ma inclestam de umerii lui umezi,
unele clipe uitam de totul,
lectiile de poezie ce el vroia sa ma invete nu mai aveau loc
de focul ce ardea in noi, norocul nostru era frigul iernii,
ieseam la plimbare doar cu o bluza ,
si bumbacul devenea ud cu pasiunea
ce se furisa in mine si in momentele nepotrivite,
unii credau ca mi-era frig,
ce stiau ei de corpul meu trezit de el
dorind neincetat glasul lui, imbratisarea lui...
ce stia el de zbuciumul fierband in mine...
Copyright Adela-Adriana Moscu, 8 Februarie, 2005 USA
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Oh, Nicolae, mi-ai citit gandul. Chiar ma gandeam sa propun asa ceva dar nu am avut tupeul. E perfecta ideea!!! Intr-adevar imi esti de un ajutor grozav si tamaduitor. Daca nu, te-as fi pus la punct foarte frumos. Am o limba concomitent foarte ascutita si diplomatica. Dar nu a fost cazul. Iar eu de fapt sunt o studenta silitoare. Cuvintele tale sunt in avantajul meu. Pacat ca altii nu au inteles asta de la tine. Ei au pierdut...Iti multumesc din nou! cu prietenie si sinceritate, Adela-Adriana |
|
|
|
Postat
de catre
adela-adriana moscu la data de
2005-02-19 02:35:37 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
In general relatiile mele cu ceilalti creatori s-au rupt repede fiindca am intrat prea violent peste creatiile lor. Unii au crezut ca-mi face o deosebita placere, dar nu era decat dragul meu de creatia respectiva si voiam sa o ajut -a arunca balastul este o treaba extrem de simpla.
Mi-e teama sa continui « tamaduitor », am vrut numai sa vezi ce versuri frumoase ai compus, fiindca munca cea grea, care a avut nevoie de inspiratie si de D-zeu, tu ai facut-o.
Daca vrei sa-mi afli parerea despre noile texte inainte de a le face publice, adresa mea o ai si-mi va face placere sa-ti raspund.
Cu multa incredere
n., cel de-a doua zi.
|
|
|
|
Postat
de catre
nicolae tudor la data de
2005-02-19 00:57:12 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Da, Nicolae, suna bine cum spui tu...Multumesc din nou! |
|
|
|
Postat
de catre
adela-adriana moscu la data de
2005-02-18 16:16:09 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Varianta:
Ochii lui ma dezbracau,
lumina-i ma atingea in locurile uitate;
ma omora, ma-nvia in ce dorea el-
visurile erau in flacari.
Limbajul corpului devenise mai puteric decat oricare cuvant.
Il doream intr-un infinit
ce-mi legana sanii veseli.
Si ma-nclestam de umerii lui
umezi.
Ce stiau ei de corpul meu trezit?
|
|
|
|
Postat
de catre
nicolae tudor la data de
2005-02-18 08:57:45 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23983 |
|
|
Comentarii:
120107 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|