PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
... Text postat de adela-adriana moscu credeam ca timpul venise sa iubesc macar o data fara lacrimi speram sa fiu mult mai indiferenta, mult mai superficiala dansam de dragul lui , il miroseam prin versurile lui zambeam fara sa stiu si-atunci cand altii ma-ntrebau unde mi-e gandul meu roseam si tresaream fugar nu imi gaseam raspunsul potrivit... visam la florile de cires zambind deasupra saruturilor noastre zburdam prin finul proaspat cosit ce stralucea ca zambetu-i drag ai mangaiam stropii de amor si buclele ce-mi amintea de nucile de castan in parcul poeziilor si viselor ... ma tachina spunand ca il iubesc cu versuri parca scrise cu o suta de ani in urma...nu eram la moda... imi soptea idei nespuse de nimeni pan-acum imi fierbeau tamplele si genunchii-mi tremurau printe poemele lui moderne, printre lacrimile noi, neprevazute de fericire, de tristete... pe cai de lumina pluteam doar cu el in gand imi cumparam licenta poetica si incalcam multe reguli respectate pana acum... doream sa-l ador cu versuri deosebite elevate ca limba lui sofisticata dar ce puteam erau doar soapte de iubire venite dansand de la o pudica femeie cu gene de copil... topita in riul pasiunii ...dansam cu muzica de chitari flamenco... il sarutam in ritmuri spaniole, orientale murmuram numele lui fara sa vreau... Copyright, Adela-Adriana Moscu,7 Februarie, 2005 USA Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE