PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
arbitraj. miza - curatarea site-ului Text postat de gabriela marieta secu cu referire la problemele de aici : http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971 Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit şi domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spaţiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să îşi asume identitatea. In spaţiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Şi m-am gândit : de ce să se permită acest amestec greţos de persoane, personalităţi şi anonimi la limita patologicului ? Cui serveşte ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenţii pseudo-literare. Eu, dacă mi-aş face un site şi nu aş urmări să câştig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aş proceda aşa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiţi pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Şi, la cerere, să poţi publica sub pseudonim DE OM, dar să ştii mereu că nu poţi sări calul fără să îţi fie dată în vileag identitatea (cât timp îţi vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase şi te iei ba de unul, ba de altul să îţi asumi consecinţele). Nu să îşi permită un oarecare să jignească, la nesfârşit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva. Domnule Corbu, aţi văzut care a fost reacţia mea la ce se întâmplă aici : am atras atenţia, în câteva rânduri, că nu e ok şi m-am cărat, între timp am scos o carte, mulţumesc editurii Vinea pt încredere şi omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intenţiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalităţile discutabile de acţiune, de până acum. Mai bine faceţi curaţenie, schimbaţi regulamentul, ţineţi oamenii de valoare care îşi asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuţ Caragea e scârbit, eu m-am cărat şi cu ce rămâneţi în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, şi care, în afară de un umor plafonat şi dubios, nu are nimic ? Nu vă supăraţi, e doar o supoziţie : am bănuiala că dumnevoastră sunteţi, în realitate, Ecsintescu şi reuşiţi, astfel, să vă împliniţi faţeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică. Îmi cer scuze dacă greşesc în supoziţia mea, numai bine tuturor şi atenţie ce oameni pierdeţi şi scârbiţi şi mai ales pt cine şi ce ! Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Frumoasă concluzie. Acum poţi să analizezi invers şi să vezi că şi părinţii au fost copii şi au trăit dramele lor şi că dragostea din care se naşte un copil nu este de ajuns ca să ţină trei oameni împreună, trebuie compatibilitate, trebuie înţelepciune. Mi-amintesc nopţi când mă trezeam speriată să văd dacă mama mai era cu noi. Astfel de amintiri au foarte mulţi copii. Unii au însă amintiri şi mai grele şi trebuie să treacă prin viaţă cu ele. Părinţii mei au rămas împreună, dar am spus de foarte multe ori că era mai bine dacă nu rămâneau. Viaţa se scrie după reguli ciudate. Trebuie să ştii să alegi, să cântăreşti, să pui fericirea copiilor înaintea fericirii proprii, dar asta nu se poate în toate cazurile. De foarte multe ori, e mai bine să rupi legătura moartă şi să faci o alta, dar legile se scriu mai departe, trebuie din nou să alegi, să cântăreşti... Îţi doresc multă fericire şi noroc. Ai câteva greşeli de dactilografiere. Le repari tu. Ai scris frumos. Votez. O viaţă fericită.   Postat de catre Mariana Fulger la data de 2006-10-13 16:36:43               Cât de puternice trebuie să fie motivele în faţa cărora instinctele părinteşti par a nu exista!? Proza ta e de reală calitate, cuprinde gânduri şi sentimente încercând să modifice materia în bine, să încapă mai multă iubire şi dreptate, dar mai cuprinde demascând şi acel gen de sentimente de suferinţă ce pot face modificări grele asupra psihicului. Îmi pare rău că nu primim, măcar copii fiind, o dragoste curată până la capăt.   Postat de catre cornelia claudia iakab la data de 2006-10-13 11:23:51	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE