FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curatarea site-ului
Text postat de Iulia Pomaga
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  interesant poemul... cu toate astea, desi apare precizarea legata de dimineata din ultima strofa, mie nu mi-e clar despre ce 2 si 57 este vorba... sincer, as prefera sa fie tarziu, in miez de noapte... pentru ca, de foarte multe ori, soarele nu face decat sa spulbere iluziile... si acelea, in camasile lor in carouri, sunt savuroase, si absolut necesare...

am citit cu placere

petre
 
Postat de catre Andrei Petre la data de 2006-09-19 14:17:21
         
 
  Ai fost pe langa. Glumesc:)Intr-adevar pare poate un text pentru cineva disparut. E doar pentru cineva foarte indepartat. Cuvantul "nemiscatul" isi gaseste sensul asa cum il vreau eu pt poemul asta abia in alt text, iar finalul incurca lucrurile de tot. Dap..e o uniune la nivelului sufletului, poate, cum ai spus tu, dar cu cineva mai aproape de orice altceva, de pietre, de pamant, de arbori de ex (ca sa fiu stanesciana pana la capat). M-am incurcat putin in explicatii, fara sa fie nevoie. La urma urmei orice text poate fi interpretat dupa cum il simte fiecare. Multumesc pt trecere si comm.  
Postat de catre Iulia Pomaga la data de 2006-09-19 12:22:40
         
 
  E posibil sa fiu pe langa, si sper sa fiu pe langa pentru ca mie imi pare ca un text dedicat unui om... stins. Cuvantul "nemiscatul" imi pare ca are un rol anticipativ pentru finalul in care "se imbraca cu pamant". Am senzatia deasemenea ca apare o identificare a eului liric cu "nemiscatul", "Eu mă-mbrăcasem cu tine", o uniune la nivel al sufletului, uniune ce culmineaza cu moartea unei parti a sufletului chiar in acele momente la 2.57 (cu intarziere maxima de 10 minute).
Ialin
 
Postat de catre nicaieri nimeni la data de 2006-09-19 11:58:40
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE