FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curatarea site-ului
Text postat de Andrei Petre
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Da andreea, asa e... caii se impusca intotdeauna de 13 ori... :)

multumesc pentru vizita si ma bucur ca ti-a placut acel vers... eu m-am convins ca este intotdeauna adevarat, si nu numai in cazul furtunilor... :)


te mai astept

cu drag

petre
 
Postat de catre Andrei Petre la data de 2006-09-07 23:34:08
         
 
  "vântul nu poartă niciodată picăturile spre ochiul furtunii" cu siguranta acest vers mi-a placut cel mai mult.

toate miscarile, toate semnele si toate simbolurile participa si slujesc in chip egal definitiei: caii se impusca intotdeauna de 13 ori... :))

andreea cris.s
 
Postat de catre Andreea - Cristina Sarba la data de 2006-09-07 23:18:32
         
 
  goia, multumesc de trecere, ma bucur ca ai gasit ceva in poezia asta, ma bucur ca te-a dus cu gandul la film, ma bucur... multumesc...

te mai astept...

cu drag

petre
 
Postat de catre Andrei Petre la data de 2006-09-07 22:52:13
         
 
  petre,

obsesia cifrei 13, ciudat asociata cu uciderea calului de treisprezece ori...

înțeleptul glăsuiește mângâindu-și barba galbenă:
mongolii ar fi fost învinși de munții cei albi
dacă cineva ar fi înțeles până la urmă,
că și caii se împușcă...
de 13 ori, în 13 cioburi
împrăștiate prin sânge

(imi amintesc am vazut filmul)


prima parte am gasit-o destul de "incarcata"...mi-a placut titlul si partea de poem care l-a implinit...revin cu o parte sensibila din poem, o imagine virtuala:

acolo unde iedera învinge plafonul de stâncă cu brațele ei moi
verde strălucitor în crăpăturile ființelor

aprecieri,

goia



 
Postat de catre nula nada la data de 2006-09-07 22:45:54
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE