|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curatarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Andrei Petre |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Daniela, iti multumesc pentru cuvinte... eu cred ca raspunderea este unul dintre cele mai importante lucruri, un lucru care ne dovedeste pana la urma umanitatea...
dan, multumesc pentru vizita... intradevar, niciodata nu este prea tarziu sa dezbatem...
va mai astept pe toti
cu drag
petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2006-07-18 10:05:55 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Pentu ca autorul abordeaza o tema de maxima actualitate pe orice latitudine si longitudine a atitudinii umane, pentru ca niciodata nu e prea tarziu sa dezbatem pe marginea Liberului Arbitru-cruce invizibila si cat destinul de mare,avand centrul de greutate inradacinat in mecanismele ce il guverneaza, dau si eu o stea. |
|
|
|
Postat
de catre
© Dan Carlea la data de
2006-07-18 09:41:42 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Rispondere. Să răspunzi. De tine. De ccea ce gândești, simți, înfăptuiești. La chemările din tine, imperativ inconștient sau conștientizat. La chemările din ceilalți. Legi în mișcare, nu întotdeauna ordonată. Rareori ordonată. Adesea dizarmonică. Adesea e necesar să trecem prin praguri, să ne izbim de limite, pentru a da însemnătate legii. Etica de a fi, etica de a omeni. De a scrie pentru că ești. De a ști că ceea ce ești se vede. Și are o legiuire scrisă sau nescrisă. Un Moise există în noi. Și un Dumnezeu, orice chip ar avea. Chiar și atunci când se evocă cealaltă față a universului interior. Chiar și atunci când există un rău. Și răul are legea lui. Nu e nimeni scutit de toate acestea. Sunt în fiecare. Și în jurul fiecăruia. E simplu. Povestea e simplă. Mereu există cineva care inventează urâtul și fărădelegea. Răspundem atât cât ne este dat să fim, asimilând universalul micro și macro. E simplu. Dar cât de imposibil pentru majoritatea.
Evidențiez și eu, din noapte.
|
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-07-18 02:00:19 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
ionut, multumesc pentru vizita si pentru comentariul pertinent... Imi place cand cei care citesc textele mele sunt impinsi spre analiza si intra in acest joc al discutiilor... doar astfel putem progresa...
multumesc pentru observatiile juste... voi tine cont de ele...
te mai astept
cu placere intotdeauna
petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2006-07-17 23:52:13 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
erata
"viata insasi este o interactiune""
citez ideea nu din carte, sa nu fiu inteles gresit
:) |
|
|
|
Postat
de catre
Rotaru Alexandra la data de
2006-07-17 23:47:10 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Nop nu suntem liberi atata timp cat suntem actori sociali si avem roluri sociale. Spui la un moment dat de oameni ca suntem fie scriitori fie calatori. Iar te contrazic.
O persoana joaca foarte multe roluri. De exemplu un barbat este sot, este tata, este sef sau angajat, joaca rolul de "cap de familie" fiindca cel care ia deciziile, este si calator etc.
Omul e liber atunci cand face ce vrea, cand vrea, cum vrea. dar in societate nu e cu putinta, ea e cea care ne desparte de salbaticie. Iar asa libertatea omului este incercuita depinde de fiecare cat de strans suporta cercul.
"Niciodată cei vinovați nu și-au recunoscut greșelile"
nu generaliza, cazi in capcana ei si o dai in bara.
Apoi ai zis ca nimeni nu isi asuma greselile, sau ceva de genul, aici ai dreptate, este deja strategic acest fenomen narcisist.
cred ca "viata insasi este o interactiune", totul este interactiune ca sa citez din "comunicarea, o abordare praxiologica", carte pe care ti-o recomand sa iti satisfaci setea de comunicare pe care o vad in textele tale, sau "la inceput a fost
semnul", te vor ajuta mult sa nu mai comiti aceste erori ce tin de interactiune - comunicare, ramura care vad ca te pasioneaza :)
de altfel, iti dau o stea pentru ca mi-a placut discursul tau si fiindca sunt de acord cu el, cu mici rectificari.
|
|
|
|
Postat
de catre
Rotaru Alexandra la data de
2006-07-17 23:39:01 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|