FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curatarea site-ului
Text postat de Daniela Luca
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  erata: fiecarăuia - fiecăruia  
Postat de catre Daniela Luca la data de 2006-07-04 23:59:04
         
 
  Mulțumesc, Petre, Atila, Ștefan, pentru fiecare vibrație de suflet și recviem atins în sufletele voastre. Iertare că nu pot acum scrie mai mult, fiecarăuia, va fi altă zi, alt timp. E bine să vă știu alături în viațamoartea din poezie.  
Postat de catre Daniela Luca la data de 2006-07-04 23:58:32
         
 
  'îmi lasă urme reci de morfină pe buze să mai trăiesc în locul lui să mai iubesc o dată'
îmi place nespus acest vers pentru cuvântul morfină care îl are și care îl împinge spre un univers la care eu unu ader:)
numai bine
 
Postat de catre stefan ciobanu la data de 2006-07-04 22:57:13
         
 
  "să mai trăiesc în locul lui să mai iubesc o dată"
"scriu de fiecare dată alt destin cu litere mici"
"numai el pășește încă prin liniștea mea așa cum se aude ultima zvâcnire din simfonia a noua "
"sarea peste orice rană și îndur
altă noapte spre vindecare de oameni alt plâns fără cuvinte doar o nesfârșită lumină în ani
acest ocean ucigaș de trupuri îmi amintește să strig ca-ntr-un vis cenușiu eu doar număr
câteva boabe de smirnă am lăsat deoparte și vechiul și noul testament și ultimul psalm
nu mă mai pot ruga nefiind nu mai pot adormi în atriul altei inimii sinucise"

Am rupt cateva bucati comitand pacatul...nu trebuia!...cand nu am cuvinte...cand nu le mai am
nu mai exist!...Atila


 
Postat de catre Atila Racz la data de 2006-07-04 22:49:56
         
 
  migdale in aceste versuri... pacat ca modalitatea de postare nu permite versuri oricat de lungi, si astfel unele sunt scrise pe doua randuri...

oricum, nu conteaza... poezia este aidoma unui bazin de azur, un bazin al ideilor in care cititorul se arunca stiind ca va gasi caldura si intelegere... ideile sunt intradevar pe alocuri chiar sumbre, insa eu am ramas in urma lecturii cu un licar de speranta, totusi, nefiinta aceasta nu este definitiva...

remarc versurile:

"vine pasărea neagră ca o furtună împrăștie miros de migdală prin țara nimănui"
"să nu sperii nici copiii nici măcar bătrânii de pe marginea cealaltă a vieții" - eu vad aceasta margine ca un rau, nu stiu de ce, un rau prin care trecem si prin care trebuie sa ne afundam pentru a fi impacati cu noi insine...

"nu mă mai pot ruga nefiind nu mai pot adormi în atriul altei inimii sinucise" - nu mai putem adormi pentru ca nu mai suntem... exceptionala modalitate de a descrie usurarea pe care o simte omul, un mic fir de praf in fata universalitati vidate...

foarte frumos poemul... nu pot sa nu ofer o stea, pentru ca ai reusit sa exprimi sentimente de o forta extraordinara, folosindu-te din plin de metafore foarte potrivite...

felicitari!!!

cu drag

petre


 
Postat de catre Andrei Petre la data de 2006-07-04 22:28:36
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23932
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE