|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
George (Dumitru) Corbeanu |
|
|
In care personajul afla cu uimire cum se fac copiii
- Tata?
- Da taticule, imi raspunse tata dupa ce dadu pe gat o halba de bere care ii lasa mustatile patate de spuma alb-galbuie.
- Spune-mi si mie cum se fac copiii…
Tata zambi si imi dadu un bobarnac afectuos.
- O sa iti zic cand vei implini zece ani. Acum esti prea mic pentru treburile astea.
Tare as fi vrut sa stiu cum se fac copiii. Pe strada noastra deja circulau legende conform carora copiii nu vedeau neaparat cu barza, ci mai degraba veneau din burta mamei care se ingrasa peste masura in momentele acelea. Insa cum ajungeau acolo, asta era marele mister pentru mine. Mi-am facut un calcul. Nu mai aveam mult pana la zece ani, doar cateva luni. Acum e vara, imi spuneam, iar pana in februarie nu mai este mult. Si atunci o sa aflu cu siguranta…
Peste cateva zile mi-a parvenit o informatie care ma puse serios pe ganduri.
Eram cu Florin, la pescuit.
- George? Imi spuse in timp ce isi arunca undita in apa. Stii ce mi-a zis Mirela lu’ Radu Popa? Ca copiii apar in burta femeii dupa ce se fu…
Am incremenit, cu momeala in mana.
- Dupa ce se fu…? Am reusit sa ingaim. Nu te cred, nu are cum.
- Crezi nu crezi, vezi stele verzi! Mie asa mi-a zis Mirela. Si stii ca nu minte.
Mirela era cu vreo trei ani mai mare decat noi si le stia pe toate Nu avea cum sa minta. Dar parca de data asta era prea de tot.
- Bai, nu are cum, am zis. Nu e nici o legatura.
- Stiu, asa i-am zis si eu. Dar a ras de mine si m-a facut prostanac. Ia uite-l, a strigat brusc. E caras, baga-l in punga.
Tot pestele pe care il prindeam il vindeam in sat la babe. Babele erau moarte dupa carasel. Avea carnea dulce dar cam multe oase.
- Sa stii ca eu o cred, imi spuse dupa ce isi puse momela in carlig.
Dadeam la peste cu paine. Udam miezul de paine in apa si il strangeam de cateva ori in pumn pana putea fi modelat. Faceam bilute mici si le puneam in carlig. Alteori dadeam cu rame, prindeai multi guvizi si babuste cu rame, cateodata si crapi. Dar la caras painea avea mare cautare. In plus pentru rame trebuia sa sapi prin locuri umede si nu aveam chef mereu.
- Eu nu cred, am zis hotarat si dupa ce mi-am aruncat undita in apa. Eram putin suparat si pentru ca nu prinsesem nimic pana atunci. Iar Florin se comporata brusc ca si cum le stia pe toate. Numai asa, pentru ca ii spusese lui Mirela lu’ Radu Popa.
Insa seara acasa, inainte sa adorm, mi-am pus serios problema. Daca era adevarat? Nu, nu avea cum. Copiii sunt una, se te fu.. e alta. Stiam eu ca inseaman sa te fu… Era un lucru rusinos de care parintii nu vorbeau niciodata. Si daca le mai scapa cate o vorba, ceva, imediat se ambalau. Nu vorbi asa Costele, zicea mama, sa nu auda copiii! Copiii adica eu si soru-mea Dar eu auzisem destule de pe strada. Ca toti vorbeau despre asta. Atunci pe la televizor nu vedeai ce se poate vedea acum. Dar ne ramanea imaginatia. Si erau unii mai isteti care stiau tot. Unii mai mari, ca Mirela, altii chiar mai mici decat mine. De unde puteau astia micii sa stie, habar nu aveam. Dar ne impartaseau si noua, ignorantilor, din intelepciunea lor. Asa, confidential. Cand eram suiti in vreun pom sau in vreun pod prafuit de casa.
- Baiatul se dezbraca, si ii arata puta fetei. Fata se uita la ea, asa, pe toate partile, si daca ii place cum arata, de dezbraca si ea si isi arata pasarica. Apoi baiatul se joaca cu puta in pasarica fetei.
Dar in nici o discutia de-a noastra nu s-a adus vorba vreodata de copii. Nici nu avea cum, ce sa caute copiii in putulica baiatului? Sau in pasarica fetei? Cum sa incapa copilul pe acolo? Nu, Mirela minte, am concluzionat inainte sa adorm. Minte, sa se dea mare.
Am adormit iar incepand de a doua zi am uitat complet de toata povestea asta.
Insa prin martie, intr-o seara, dupa ce facusem zece ani, ma cheama tata in bucatarie.
-Georgica.. ai zece ani. Deja esti baiat mare, e cazul sa stii unele lucruri.
Tonul serios m-a speriat o clipa. Imi fugise complet din cap povestea cu copiii, asa ca nu imi dadeam seama ce vroia tata de la mine atunci.
-Pune-ti ceva pe tine si hai afara in curte, spuse, sa discutam ca de la barbat la barbat.
-Costele, am auzit-o pe mama, lasa copilul ca e frig afara. O sa raceasca.
- Nu raceste, vezi-ti de treaba, e baiat mare.
Discutii ca de la barbat la barbat nu avusesem niciodata, asa ca frica puse si mai tare stapanire pe mine. Nu era o frica propriu-zisa, ci mai degraba un sentiment de curiozitate combinat cu o emotie puternica, ca si cand urma sa iau parte la un lucru mare. Iar lucrurile mari tot timpul iti insufla asa, o teama. Ca sunt prea mari.
Am iesit afara si ne-am asezat la masa de lemn din mijlocul curtii. Chiar daca era primavara, iarna inca se facea simtita. Era destul de frig, iar eu imi luasem o haina mai groasa direct peste bluzita din casa, unde era cald si bine. Niciodata nu am inteles de ce a preferat tata sa ma scoata in curte inseara aceea. Poate asa i s-a parut lui ca trebuie tinuta o discutie barbateasca.
- Acum ca ai zece ani, incepu el pe un ton extrem de serios care ma facu sa dardai (dar cred ca era mai mult de la frigul pe care il simteam), e timpul sa afli cum se fac copiii.
Am fost intr-o clipa ochi si urechi.
- Partea sexuala a barbatului se numeste penis, continua pastrandu-si tonul serios. Adica puta, cum ii zicem noi. Dar stiintific asa se numeste, penis. Iar partea sexuala a femeii se numeste vulva. (Pasarica, am concluzionat eu.) In momentul in care se face un copil, se va introduce penisul erectil ( si aici accentua) in vulva si se va misca succesiv inainte si inapoi….
Incet incet am inceput sa imi dau seama. Se parea ca Mirela si Florin avusesera dreptate. Se introduce penisul in vulva, e clar, mi-am zis, se joaca cu pasarica, deci se fu…. Nu mai stiu ce mi-a mai zis tata dupa aceea, insa eu ma dumirisem. Dar tot nu imi venea sa cred ca Florin avusese dreptate. Sa vezi acum ce o sa se mai umfle in pene, imi ziceam.
Am adormit cu gandul numai acolo. Inca dardaiam.
A doua zi ne-am ascuns la Florin in beci. Ne placea foarte mult sa stam in lumina galbuie a unui singur bec chior si sa facem planuri. In special erau planuri de atac la adresa lui Ionut Fricosul. Dar acum aveam alte treburi de discutat. Probleme importante.
- Florine, i-am zis misterios. Am aflat cum se fac copiii. Mi-a zis tata.
- Si cum se fac? deveni el foarte curios. Hai ma, zi si mie. Zi-mi cum se fac.
- Iti zic, daca imi dai niste cozonac.
Trebuia sa imi dea ceva, o asemenea informatie nu se oferea asa, pe degeaba.
-Iti dau, ca a facut mamaia pentru pomana. Furam din dulapul din bucatarie. Da’ intai zi-mi.
-Pai fii atent. Puta baiatului nu se numeste puta, se numeste aaa, penis, am zis eu hotarat.
-Penis?
-Da, penis, am adaugat mandru de cunostintele mele. Si pasarica fetei nu se numeste pasarica. Se numeste valva.
-Mamaaa, ce calumea. Valva ca de bicicleta?
-Da, valva. Ei, si cand se fac copiii, penisul trebuie sa fie … aaa, ca un electroz.
Florin facu ochii cat cepele.
-Ce-i, nu ma crezi? Mi-a zis tata.
Tata era invatator, asa ca le stia chiar pe toate.
-Apoi puta baiatului care devine electroz, se introduce in valva si se misca inainte si inapoi. Si asa apare copilul.
-Ca se misca?
-Ca se misca. Daca nu se misca, nu are cum sa apara copilul. Trebuie sa se miste, intelegi?
-Mamaaa, ce calumea! mai exclama Florin. Dar parca tot nu ii venea sa creada. Eu steam de la Mirela ca se fu…
-Pai se fu… am recunoscut eu. Trebuia se recunosc, era un fapt confirmat. Se fu.. dar degeaba daca nu se misca.
-Da, asa e, am ingaimat prietenul meu. Si daca nu se face elecroz.
-Da, neaparat electroz.
Eram foarte vesel. O detronasem pe Mirela. Acu poate sa se dea cat de mare vrea, eu stiu mai multe.
- Hai sa imi dai cozonac acum, ca ti-am zis.
Am iesit si am sterpelit rapid doua bucati de cozonac proaspat pe care bineinteles ca nu le-am putut mainca in intregime. Restul le-am aruncat la gaini.
Din ziua aceea am crescut foarte mult in ochii lui Florin.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Pisoiu Costica, ca orice tata care se respecta, isi ia pe dupa umeri puiul si il trage afara, sus pe acoperis.
- Tata, azi implinesti un an. Trebuie neaparat sa te invat cum se fac pisoii. Gata, esti motan in toata firea, sa nu te faci care-cumva de ras pe la pisicile din Bucuresti.
Asa ia spus si au urcat pe casa, in plina furtuna cu ploaie, fulgere si vant.
- Acum trebuie sa facem: miauuu! Miauuu!! MIAUUU!
Si incepura amandoi sa strige, mai tare, tot mai tare.
Dar ce pisica sa iasa afara, pe astfel de vreme?
Dupa vreo ora, pustiul se opreste din miorlait si-i spune ragusit taticului Costica:
- Auzi, tata? Eu mai fac vreo zece minute pisoi si apoi ma duc acasa...
st |
|
|
|
Postat
de catre
Sorin Teodoriu la data de
2004-10-26 16:13:34 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|