PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
arbitraj. miza - curatarea site-ului Text postat de Daniela Luca cu referire la problemele de aici : http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971 Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit şi domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spaţiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să îşi asume identitatea. In spaţiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Şi m-am gândit : de ce să se permită acest amestec greţos de persoane, personalităţi şi anonimi la limita patologicului ? Cui serveşte ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenţii pseudo-literare. Eu, dacă mi-aş face un site şi nu aş urmări să câştig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aş proceda aşa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiţi pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Şi, la cerere, să poţi publica sub pseudonim DE OM, dar să ştii mereu că nu poţi sări calul fără să îţi fie dată în vileag identitatea (cât timp îţi vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase şi te iei ba de unul, ba de altul să îţi asumi consecinţele). Nu să îşi permită un oarecare să jignească, la nesfârşit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva. Domnule Corbu, aţi văzut care a fost reacţia mea la ce se întâmplă aici : am atras atenţia, în câteva rânduri, că nu e ok şi m-am cărat, între timp am scos o carte, mulţumesc editurii Vinea pt încredere şi omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intenţiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalităţile discutabile de acţiune, de până acum. Mai bine faceţi curaţenie, schimbaţi regulamentul, ţineţi oamenii de valoare care îşi asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuţ Caragea e scârbit, eu m-am cărat şi cu ce rămâneţi în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, şi care, în afară de un umor plafonat şi dubios, nu are nimic ? Nu vă supăraţi, e doar o supoziţie : am bănuiala că dumnevoastră sunteţi, în realitate, Ecsintescu şi reuşiţi, astfel, să vă împliniţi faţeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică. Îmi cer scuze dacă greşesc în supoziţia mea, numai bine tuturor şi atenţie ce oameni pierdeţi şi scârbiţi şi mai ales pt cine şi ce ! Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Goia, regăseşte-te, întreagă, deşi, da, ştiu cât e de plăcută neplăcerea aceasta, aici, mai ales aici. :) Mulţam.   Postat de catre Daniela Luca la data de 2006-06-25 21:27:17               ela, un poem in care ma regasesc...si asta nu-mi place placandu-mi..." sa visezi o dragoste izbitoare si libera ca un paradox/ ...le strigam urati-mi in primul rand privirea"...un orgasm poetic, citez, un poem plin de vibratii...drag, goia   Postat de catre nula nada la data de 2006-06-25 03:30:26               Atila, amintitrile suntem noi, sunt în noi, sunt celulele noastre. Suntem. Uite un dar, ţie, să îl ai acolo, în tine, oriunde ai fi: "Sunt bătrân, bătrâne, timpul îmi împarte Anii pe din două, leneş alternând: Mai ratând o fată, mai iubind o carte... Până unde, totuşi, până unde? Când?" Mulţumesc pentru simţirea ta vie. Dan, te apropii atât de mult de sensurile versurilor, de dansul etern viaţă-moarte în care sunt(em) prinşi oricât am nega asta, încât nu îmi rămâne decât să te îmbrăţişez cu 3 cuvinte: scrie fiind om. Mulţumesc mult pentru acest semn, aici.   Postat de catre Daniela Luca la data de 2006-06-24 23:15:33               asimetria este singura certitudine " Poeta spune : "mă închideam în cuvinte să mă pot ascunde cumva de oameni", deci, altfel spus, se ascunde de noi daruindu-ne ce are mai pretios. In fusta ei, "rasucita spre moarte", poezia isi arunca si un ochi spre noi, sa vada de-i vom "uri privirea", dupa cum ne imbie, dulce ca o pulsiune a mortii. Sigur ca Dumnezeu nu a interzis orgasmul poetic, cuvintele lui fiind, de fapt, endorfinele Luminii. Logosul-prima suflare articulata... Mai e cazul sa spun ca votez fara rezerve aceasta poezie ? daca da, uite ca o spun. :)   Postat de catre © Dan Carlea la data de 2006-06-24 22:53:41 Parcurge cronologic comentariile acestui autor Text anterior       Text urmator               Cand parintii mi-au spus multam...am plecat de acasa...mi-a fost greu...tare gtreu...si totusi ca sa nu divaghez...printre cuvintele tale imi amintesc de Ulici...eram doar un copil pe atunci...si raman...era o masa intinsa..nici vorba de saracie...recitam din poetii straini si romani...fara a specifica autorul...Ulici...vulturele...ne spunea autorul cu o exactitate de monstru...in final am citit ceva din cartile "iubitului"...a ramas mut...mi-l amintesc si-l regret...ma iarta...este doar o amintire!   Postat de catre Atila Racz la data de 2006-06-24 22:51:29               Neîndoielnic iubim şi urâm astfel, cu toate simţurile răscolite, nonpoetic, ilogic, atemporal. Mulţam, Atila.   Postat de catre Daniela Luca la data de 2006-06-24 22:31:54               Aici ne intalnim cu Daniela...cu toate simturile rascolite...cu inima muscata de noapte...neindoielnic ca o iubim astfel...o sarutam cu o gura veche prin care se simt mereu alte guri...Atila   Postat de catre Atila Racz la data de 2006-06-24 21:13:19	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE