FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curatarea site-ului
Text postat de Andrei Petre
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Am incercat la celalalt text sa modific...

multumesc de vizita. Acesta nu e un text clasic, sau cel putin eu nu l-am gandit asa... M-am inspirat din vechea traditie a samurailor, care, inainte de a muri, spuneau un mic poem mortuar, de obicei haiku sau tanka, depasind uneori tiparele... poemul era de obicei pregatit cu multi ani inainte... mi-a placut ideea si...


multumesc pentru vizita...

te mai astept

cu drag
 
Postat de catre Andrei Petre la data de 2006-06-29 17:47:10
         
 
  Povestirea pa mi-a amintit de o întâmplare adevărată. La Vinerea, acum cartier al orașului Cugir, este un deal din care oamenii își duc nisip pentru construcții. Într-vară, un coleg cu vecinul său au săpat să ia nisip. De pe râpă, a început să curgă nisipul. L-a acoperit pe colegul meu. Vecinul său, văzând că nu-l poate scoate din nisip, a fugit după ajutoare. Când au venit, colegul meu nu mai trăia.
În ultima vreme, am mers la câmp, lângă râpă. Nu pot să nu-mi amintesc de acea întâmplare. Deasupra râpei se rotesc ulii, în peretele de pământ sunt cuiburi de păsări.

Peste râpă-n zori
se rotește uliul -
oamenii la câmp

Am să revin la textele tale. Îmi place cum scrii. Dar, dacă scrii clasic, atunci cred că ar trebui să respecți toate regulile de punctuație. Nu te superi. Știu că te-ai grăbit, dar folosește opțiunea "modifică texte" și repară.
Cu dfrag, Maria
 
Postat de catre Maria Tirenescu la data de 2006-06-29 17:28:19
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE