|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curatarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Andrei Petre |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Nina, multumesc... nici o problema, stiu engleza foarte bine...
cu prietenie
petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2006-06-18 18:17:52 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Încă o definiție, pentru mora - echivalentul englez al onji (scuze pentru ne-traducere, engleza este totuși o limbă de comunicare internațională):
Mora (linguistics) - From Wikipedia, the free encyclopedia
Mora (plural moras or morae) is a unit of sound used in phonology that determines syllable weight (which in turn determines stress or timing) in some languages. Like many technical linguistics terms, the exact definition of mora is debated. The term, meaning "period of time", comes from Latin where it was used to translate the Greek word chronos (time) in its metrical sense.
A syllable containing one mora is said to be monomoraic; one with two moras is called bimoraic.
In general, moras are formed as follows:
1.A syllable onset (the first consonant(s) of the syllable) does not represent any mora.
2.The syllable nucleus represents one mora in the case of a short vowel, and two morae in the case of a long vowel or diphthong. Consonants serving as syllable nuclei also represent one mora if short and two if long. (Slovak is an example of a language that has both long and short consonantal nuclei.)
3.In some languages (for example, Japanese), the coda represents one mora, and in others (for example, Irish) it does not. In English, it is clear that the codas of stressed syllables represent a mora (thus, the word cat is bimoraic), but it is not clear whether the codas of unstressed syllables do (the second syllable of the word rabbit might be monomoraic).
4.In some languages, a syllable with a long vowel or diphthong in the nucleus and one or more consonants in the coda is said to be trimoraic (see pluti).
In general, monomoraic syllables are said to be light syllables, bimoraic syllables are said to be heavy syllables, and trimoraic syllables (in languages that have them) are said to be superheavy syllables. Most linguists believe that no language uses syllables containing four or more moras.
Japanese is a language famous for its moraic qualities. Most dialects including the standard use moras as the basis of the sound system rather than syllables. For example, haiku in modern Japanese do not follow the pattern 5 syllables/7 syllables/5 syllables, as commonly believed, but rather the pattern 5 moras/7 moras/5 moras. As one example, the Japanese syllable-final n is moraic.
|
|
|
|
Postat
de catre
Sha Mana la data de
2006-06-18 18:14:31 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Dacă tot reveni vorba despre numărul silabelor (care nici în varianta mea nu sunt destule - probabil atâtea oi numărasem eu până la ora respectivă)... după unii autori, 5/7/5 (total 17) reprezintă maximul admis, iar dacă autorul poate spune suficient de multe în mai puține silabe/vers, sincere felicitări! Și încă o socoteală: se numără, de fapt, onji (silabele scurte, mai pe limba noastră...:) - silabele lungi pot avea 2, rar 3 onji.
Cât despre kigo... mă întreb în câte anotimpuri cântă broaștele. Kireji consider că se poate subînțelege.
Iată și alte definiții, relevante sper, cel puțin pentru cunoscătorii limbii engleze (tot e bine, că nu sunt în japoneză):
haiku (verse of haikai): Originally (and rarely used), any stanza of a haikai-no-renga; since Shiki, the hokku of haikai-no-renga considered as an independent genre. Traditionally, a haiku meets the criteria for hokku-containing a kigo (season word) and kireji (cutting word), and being in more or less five-seven-five onji. Bashô emphasized the depth of content and the sincerity of the poet as perceived in the poem, and was not overly concerned with kigo and kireji, though he used both and did promote kisetsu (seasonal aspect) in poetry; several of his poems have ji-amari. Some modem haiku poets have abandoned traditional form, kigo, and kireji, holding that haiku has a deeper essence based on our response to the objects and events of our lives. haiku is now the most common word for writing of this genre in the West, whether referring to poems in Japanese or any of the Western adaptations.
kireji (cutting word): In hokku and haiku, a word or suffix that indicates a pause and usually comes at one of the formal divisions or at the end. A kireji may be used within the second rhythmical unit, breaking the poem into a five-three-four-five rhythm, for example. The two types are verb and adjective suffixes that can end a clause, and short words that mark emphasis, a sort of spoken punctuation. Some common kireji: kaemphasis; at the end of a phrase, makes a question.
kanaemphasis; usually at the end of a poem, indicates an author?s wonder at the object, scene, or event.
-keriverb suffix, (past) perfect tense, exclamatory.
-ramu or -ranverb suffix indicating probability, such as it may be that...
-shiadjective suffix; used to end a clause, it corresponds to an English predicate adjective, as in mine takashi, the peak is high.
-tsuverb suffix. (present) perfect tense.
yaemphasis; has the grammatical effect of a semicolon, separating two independent clauses (not necessarily grammatically complete); gives a sense of suspension, like an ellipsis.
kigo (season word) The name of a plant, animal, climatic condition, or other object or activity traditionally connected with a particular season in Japanese poetry.
onji (sound symbol): A character in the Japanese phonetic syllabary; hence, a technical term for the smallest metrical unit in Japanese poetryequivalent to mora in Latin prosody (not simply a syllable, as it is usually translated).
karumi (lightness): In haikai and haiku, the beauty of ordinary things.
|
|
|
|
Postat
de catre
Sha Mana la data de
2006-06-18 13:34:38 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Andrei,e bine ca ai postat asta,e frumoasa imaginea,dar cel care e facut traducerea habar nu are cum se face un haiku.
Chiar daca e scris de un maestru, prin traducere nu mai are(presupun ca a avut) nici kigo, nici kireji , nici cate silabe trebuie sa aiba.
de fapt nu e haiku de nicio culoare,repet,e vina celui care a tradus in halul asta.
Sper sa iti placa haiku-ul pe care tocmai l-am postat.,Dan |
|
|
|
Postat
de catre
© Dan Carlea la data de
2006-06-18 08:49:45 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
nina, acest haiku l-am preluat dintr-o carte de povestiri zen aparuta recent pe piata... mi s-a parut interesant, mai ales ca este scris de un maestru al genului...
are totusi un farmec aparte... mie asa mi se pare :)
multumesc de trecere...
petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2006-06-17 21:36:03 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
De dragul spiritului haios al acestui haiku, aduc o alternativă/adaptare la traducere (respectând și numărul total de silabe):
ce broscoi -
parcă-l văd că eructează
un nor!
Admit că, în urechea mea, eructația nu sună prea poetic - da' râgâitul...nici atât! :)
|
|
|
|
Postat
de catre
Sha Mana la data de
2006-06-17 21:32:39 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|