|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curatarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Corneliu Traian Atanasiu |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Ecsy, no, eu am un defect. Îmi place Eliade, Nichita, Pygmalion. Și mi-e dor de mare. Cât despre stele, nu am vrut decât să fie, că apoi mare nu le e valoarea, măi. Noi știm asta. :) Da, știm argumentațiile, că doar nu e greu. :) Apăi, decorul meu acvatic îți mulțumește pentru că m-ai rostogolit prin întrebări, precum căluții de mare, dar nu te supăra fate, că nu am dat cu parul. :) La bună regăsire. :)
|
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-04-10 17:05:28 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Din punct de vedere poetic, sărăcia unui limbaj nu este echivalentă cu mizeria și ticăloșia sa. Arghezi nu a ezitat să uzeze, cu măiestira-i știută, de limbaje elementare, închise în ele, obținînd astfel, cu metafore brute, rudimentare, copilărești efecte de o deosebită gingășie datorită tensiunii ce se naște între între intenția de mare tandrețe și recuzita sărăcăcioasă presupusă la îndemînă, între efortul generos și penuria mijloacelor. Multe din poemele sale sînt înscenări dibace ale voiniciei cuvintelor, ilustrînd tema candorii neajutorate în propensiunea aproape tragică spre sacru: evlavie și neputință"
......
daca nu va suparati, puteti sa fiti mai explicit va rog.
aveti un stil alambicat si adanc as spune vag vaginal( nu e o jignire va sigur)incat ma pierd alandala prin dumnealui. prin text nu prin vagin fireste.
Opțiunea lui Nichita pentru limbajul oral nu are o motivație simplă și unică. Putem enumera: decența și refuzul prețiozității livrescului și poezescului
mama doamne .....
d-le Atanasiu, sincer acu chiar nu vi se rasuce limba-n gura cand cititi asa ceva?
Această cunoaștere îngenuncheată nu pare nicicum a fi știință pozitivă, tehnologică sau productivă, ea este cel mult cunoaștere de sine a omului în apogeul moralității sale (după părerea lui Nichita chiar starea de poezie), în climatul urgenței și al iminenței minunii (mutației ontologice). Recunoaștem acum că exclamativul știu nu era decît evocarea unui viitor mirabil în speranța deznădăjduită ca numai el ar mai putea fi invocat pentru a precipita, pentru a urgenta schimbarea. Oralitatea care silea înțelesul să se poticnească în această vocabulă, hărăzea însăși poticnirea să evidențieze mai patetic acel spațiu însuflețit de nevoia zborului, de dorul aripilor.
m-am prins ...aveti trairi onirice de filosof nu numai de critic si postator cu nemiluita.
Draga D-na sau d-soara Luca crede-ma ce am citit mai sus e doar o postare eftina si sofista candva am sa-ti argumentez punct cu punct. Asa ca da-mi voie sa contest stelele galben verzi si sa te rog sa ne povestesti ce ai inteles din fiziologicul text scris de ineluctabilul postator.
la buna vedere...
PS. Jur ca nu interveneam dar nu e singurul text scris de distinsul domn Atanasiu in acelasi stil imberb-sofist si credeti-ma nu ma mai puteam rabda pe-acilea daca nu dadeam o semi replica blanda si nevinovata.
ups...
Ela, și pe mine mă obligă noblețea să gratific cititorul de calitate. Știi să guști ceea ce nu este lejer nici pentru cei ce nu citesc cu atenție, nici pentru cei ce au idei fixe și expirate despre ce înseamnă în vremurile astea ("sărace" cum zicea Hölderlin) să fii creator.
adicatelea care va sa zica dezlegat, maritul postator e si elitist si-o pune de-o casta cu cei care ii gratuleaza sofismele....
hi hi hi apropos doresc traducere la ,,Știi să guști ceea ce nu este lejer nici pentru cei ce nu citesc cu atenție, nici pentru cei ce au idei fixe și expirate despre ce înseamnă în vremurile astea ("sărace" cum zicea Hölderlin) să fii creator."
astept provincia vorba aluia.... |
|
|
|
Postat
de catre
ecsintescu virtual la data de
2006-04-10 14:38:30 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Ela, și pe mine mă obligă noblețea să gratific cititorul de calitate. Știi să guști ceea ce nu este lejer nici pentru cei ce nu citesc cu atenție, nici pentru cei ce au idei fixe și expirate despre ce înseamnă în vremurile astea ("sărace" cum zicea Hölderlin) să fii creator.
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2006-04-10 12:11:14 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Noblesse oblige, Corneliu, reamintești acest aparent simplu imeprativ interior prin Nichita și mitul creatorului. Și nu o faci oricum, ci spărgând câteva idealizări, când vorbești despre sărăcia limbajului, când trezești spiritul la starea lui de continuuă mișcare, nefiind atotștiutor decât în iluzie. Și am mai găsit ceva, un crez al meu de mult timp: "numai rareori se vorbește despre ce se rostește". :)
Între rost-rostire-cuvânt-tăcere-creație-esență, acest eseu își capătă valențe prin prismna nu doar a creatorului, cât și a receptorului creației.
Evidențiez eseul pentru ceea ce transmite fără a vorbi: paralele culturale și paliere de interpretare multiple.
|
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-04-10 11:27:50 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|