|
|
|
|
|
|
|
|
|
Am îmbătrânit... |
|
|
Text
postat de
Sanda Nicucie |
|
|
Am îmbătrânit, iubire,
Îmi pun pieile pe sârmă,
Le usuc la briza lunii
Și apoi mi le repun.
Chipul meu, ce altădată
Îl visau mai toți nebunii,
În bețiile din urmă
A ajuns un șanț, în care
Tu pipezi și bei tutun,
Chipul meu frumos, de fată,
Chipul meu de fată mare.
Am îmbătrânit, iubire,
Zece kile de osânză
S-au depus, din loc în loc,
Nu mai fac nici cât o știre,
Nu mai fac nici cât o brânză,
Stau plăcintele-n cuptoare
Și așteaptă să le coc.
Trupul meu frumos de fată,
Ce-aduna în juru-i fanii,
Trupul meu de altădată
Mai trăiește într-o poză
Prăfuită în dulap...
Au rămas din mine anii,
Amintirea de mimoză
Și durerile de cap.
Chipul meu de nemurire,
Ce-l visau mai toți nebunii,
Fără case de nebuni-
A ajuns în briza lunii.
Am îmbătrânit, iubire
Dintr-o dată, într-o luni. |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator |
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23997 |
|
|
Comentarii:
120044 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|