FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Exerciții de respirație
Text postat de Gheorghe Oncioiu
[Eventualilor mei critici – (imaginari)]

Nu țin neapărat să fiu un nume,
Iar la posteritate nu aspir;
Ce îmi doresc, în schimb, pe astă lume
E ca, din când în când, să mai respir.

Și ca să nu vă dau prilej de hulă,
Că și de-ați face-o, totu-ar fi în van,
Vă las, cu mintea voastră cea credulă,
Să mă citați așa… din Paști în an.

Cum însă voi tot căutați o muză,
Cu lăcomie, m-ați și inspirat,
Luându-mă în rol de călăuză,
Și-n voi atunci m-am metabolizat,

Fiindu-vă și apă și merinde,
Pe lângă oxigenul inspirat,
Ca în final să îmi cântați colinde
Și un prohod, că-aș fi un expirat.

Deci, în final, nu trageți iar concluzii…
În ciuda voastră, încă mai respir,
Și-n timp ce voi vă faceți doar iluzii,
Eu tot trăiesc. Ba chiar mai abitir.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23949
Comentarii: 120070
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE