FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Tot timpul ne agățăm de ceva
Text postat de Florentin Sorescu
Tot timpul ne agățăm de ceva.
La început de zâmbetul mamei
apoi de un vis
sau de un suflet care trece prin inima noastră
ca o rază de soare printr-un câmp înflorit.

Tot timpul ne agățăm de ceva
poate gestul pe care l-ai făcut cu mâna
atunci când ne-am cunoscut
sau dâra de fum pe care ți-o lăsa tristețea
pe strada in care ne-am despărtit.

Tot timpul ne agățăm de ceva
uneori de o piatră de moară
alte ori de foșnetul unui copac
suntem niște singurătăți care trecem una prin alta
apoi se despart.

Tot timpul ne agățăm de ceva
până când nu ne mai putem agăța
de nimic
și-atunci ne întoarcem cu fața
către tot ce am întâlnit
cât să vedem că în trecerea noastră
am trăit am murit
și nimic nu a fost fără rost

Nici măcar pierderea
în imensul compost
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23916
Comentarii: 120178
Useri: 1422
 
 
  ADMINISTRARE