FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Sonet arhaic
Text postat de MARELE MAESTRU INTERGALACTIC


Când din nectarul rozei bondarul gras se-nfruptă,
Ea fruntea și-o înclină, căci știe: în zadar
Și-ar opinti reduta, culoarea-i n-are har
Să năruie supliciul și ar cădea în luptă.

Tot astfel și amorul; în gioaca-i ne'ntreruptă,
Călit în escapade pierdute-ntr-un budoar,
Mai ieri ți-a fost călăul, azi, ca un cămătar,
O să-ți înhațe suflul cu gheara lui coruptă.

Dezmeticește-ți gândul din plasa cea zurbavă
Și cată-ți izbăvirea spre alt liman candriu,
Eu m-am lăsat, bicisnic, ca pradă să îi fiu,
Și dricul meu spre humă e tras de o porloavă...

Și iată cum sleirea-mi de-acum e pururi faptă,
Să mai iubesc, cum Doamne, când inima nu-i aptă...

2017
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23933
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE