FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de Corneliu Traian Atanasiu


Image hosting by Photobucket


(Acest text, a fost trimis ca o scrisoare redactorului responsabil de numãr ºi publicat în Dilema, 230, anul V, 20-26 iunie 1997, sub titlul De ce ocoliþi feminitatea?. El s-a dorit o replicã la felul cum era abordatã, sau mai degrabã ignoratã, feminitatea, în numãrul 226 al revistei Dilema, cu tema Tipuri, arhetipuri, stereotipuri feminine.)



Stimatã doamnã Delia Verdeº,

O cunoºtinþã care vã ºtie m-a încurajat sã vã scriu, sugerîndu-mi cã aþi fi receptivã ºi sensibilã la replica mea. Am fost, recunosc, de-a dreptul surprins ºi, spre regretul meu, confirmat citind numãrul tematic pe care l-aþi coordonat, Tipuri, arhetipuri, stereotipuri feminine. ªi iatã de ce: articolele, semnate în marea lor majoritate de femei, se întrec parcã în a ocoli cu o abilitate de invidiat tema feminitãþii.

Semnalat doar în Argument, cuvîntul este expediat în ghilimele compromiþãtoare ca ceva vetust, ca o fantasmã care jeneazã cu amintirea ºi poate cu mustrarea ei. Conceptele cheie am înþeles cã ar fi: egalitatea ºi diferenþa, dar de ce nu ºi identitatea? Aº fi tentat sã spun – dar m-aº arãta, nu-i aºa, misogin – cã este vorba, ca sã fiu în tonul titulaturii, de un tertip (feminin), prefer însã, pentru decenþã, sã-mi exprim doar nedumerirea.

Singurul care semnaleazã problema este în mod ciudat un bãrbat, Adrian Mihalache, ºi o face reperînd în treacãt cîteva „ancestrale” virtuþi ca „statutul subordonat” prin care femeia îºi exercitã „indiresct acþiunea” modelatoare asupra bãrbatului sau „experienþa de guvernare prin blîndã ºi constantã presiune” care-i asigurã veritabile însuºiri organizatorice ºi manageriale. O serie de calitãþi secunde, din aria demnã de luat în consideraþie a rãbdãrii (privite, e adevãrat, cu un uºor dispreþ masculin) o fac pe femeie, susþine dinsul, sã poatã sã obþinã randamentul ºi succesele sociale rîvnite fãrã prea multã seriozitate ºi de mai fluºturaticii bãrbaþi.

Nenorocirea este însã cã, prin aceastã prestaþie, de calitate poate, femeia îºi cautã ºi îºi gãseºte doar un alibi pentru a evita problema, de departe mai gravã ºi poate deja insolubilã pentru ea, a identitãþii, a feminitãþii. Ea vîneazã anume mãrci prestigioase, indiferent cã ele sînt ale unor statute sociale privilegiate sau doar ale lamentãrilor cu privire la viaþa sa realmente împovãratã suplimentar (în comparaþie cu a bãrbatului) ori la nenorocul de a nu fi întîlnit încã bãrbatul salvator (care sã o punã în valoare, care sã preschimbe cu reputatul lui sãrut broasca rîioasã în autenticã prinþesã – sau mãcar sã o izbãveascã totuºi de toate obligaþiile ºi vicisitudinile vieþii materiale).

M-ar bucura sã nu luaþi intervenþia mea în sensul unei maliþiozitãþi gratuite, ci mai degrabã în acela al unei lucide ºi binevoitoare exasperãri. De aceea, risc o mãrturisire. Am avut norocul ca, în prezenþa unei mãtuºi, sã simt din copilãrie, fascinat, existenþa realã a feminitãþii: chipul ºi atitudinea ei, o anume maiestate a calmului, cãldurii ºi blîndeþii revãrsau bunãvoinþã în preajmã; gesturile, vocea, privirea iradiau feminitatea în toate registrele ei majore; resemnarea, uºor visãtoare, n-avea niciodatã accentele cunoscute ale ranchiunei sau resentimentului ºi lãsa loc unei destinse promisiuni de ameliorare a tot ºi a toate. Acum, la bãtrîneþe, figura ei, calchiatã parcã dupã a lui Cioran, a împins blîndeþea pînã la un paroxism al neputinþei, al spaimei, al disperãrii – la delir.

Rãscumpãrat, sper, prin aceastã spovedanie, o sã-mi continui rechizitoriul plin de compasiune. Cred cã femeia de azi e în de-rutã, traiectoria destinului ei se schimbã sub ochii noºtri, iar ceea ce ea resimte, nu se ºtie cu cîtã responsabilitate, este o serioasã crizã identitarã. Nu prea mai ºtie cine ºi ce este ºi se agaþã, cel mai adesea frivol, de diverse modele îndoielnice pe care i le propune piaþa. Lucrul cel mai trist este însã acela cã este gata sã se trãdeze pe sine (sã-ºi uite, sã-ºi neglijeze, sã-ºi refuze cãutarea exigentã a identitãþii) pentru feluritele flecuºteþe din vitrina socialã, din galantarul erotismului, din comportarea istericã a înfruntãrii dintre sexe.

E evident aici efectul unei dezrãdicinãri ºi poate cãutarea unui arhetip mitico-liric ar putea reîntemeia o identitate cu care azi femeia cocheteazã fãrã ºanse de izbîndã. Cãci, nu numai cã problema e delicatã, dar este ºi ingratã pentru cã îi cere femeii o exigenþã la care nu e dispusã sã consimtã: una care sã se orienteze prioritar nu dupã egalitate ºi diferenþã, ci dupã complementarite ºi congruenþã.

Într-un roman al lui Romain Gary, Clar de femeie, un personaj declarã aceastã profesiune de credinþã: „Onoarea de a fi a bãrbatului e femeia”. O astfel de exigenþã, geamãnã celei declaratã de bãrbatul de mai sus, ar da demnitate demersului feminin în a-ºi regãsi identitatea, pierdutã în deruta generalã, dar ºi prea uºuratic cãutatã. În ideea cã femeia ori este pentru bãrbat, ori nu este deloc. Reciproca fiind la fel de valabilã.

Propunerea mea ar fi un numãr tematic dedicat feminitãþii sau mãcar nostalgiei sale.


*


Am primit atunci ºi un rãspuns:

Foarte tristã povestea mãtuºii dv. Mulþumiri pentru rechizitoriu. Pãreþi a fi un esenþialist. Este exact ceea ce eu încerc sã nu fiu, ºi probabil, aici se situeazã ‚divergenþa’ dar ºi posibilitatea unui dialog fructuos – cum se spune – pe tema ‚feminitãþii’. Pun din nou ghilimelele pe care le denunþaþi fiindcã înclin sã cred cã avem de-a face nu cu o esenþã ci cu un construct cultural aflat azi în plin proces de modificare. Noile modele identitare se re-formuleazã sub privirile noastre, fie ele pline de nostalgie sau de încîntare. Sau, pur ºi simplu, pline de interes faþã de un fenomen socio-cultural care implicã (ah, ce vorbã mare urmeazã!) re-valorizarea lumii în care trãim. (D.V.)



Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE