FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
sonetul bondarilor (parodie)
Text postat de Dumitru Cioaca
bondarul ce-i bondar, cu vitejie lupta,
pentru nectarul forii, ce-i ce-l mai scump zahar,
si-odat-ajuns la el, cum nu-i un camatar,
nu-ntreaba care-i costul, in timp ce se infrupta,

ci isi infige acul in floarea cea corupta,
spre-ai explora adancul, pana la fund, de dar,
chiar daca uneori efortul e-n zadar,
ca i se face greata de-atata miere supta.

-dar si intre bondari, Regina Nopti-i spune,
unei Mimoze dulci ce este inca fata,
exista diferente, ca eu am data odata,
de un bondar dotat c-un ac de gargaune,

ce m-a fortat, cu el, s-o fac asa de lata,
de uite, am si astazi constiinta incarcata!

Parodie dupa
"Sonet arhaic"
de MARELE MAESTRU INTERGALACTIC

Când din nectarul florii bondarul se înfruptă,
Petala se-ncovoaie, dar știe că-n zadar
Și-ar opinti reduta, culoarea-i n-are har
Să biciuie supliciul și ar cădea în luptă.

Tot astfel și amorul în joacă-i ne’ntreruptă,
Călit în escapade pierdute-ntr-un budoar,
Mai ieri ți-a fost călăul, azi, simplu cămătar,
O să-ți înhațe suflul cu gheara lui coruptă.

Dezmeticește-ți gândul din plasa cea zurbavă
Și cată-ți izbăvirea spre alt liman candriu,
Vezi, m-am lăsat, bicisnic, ca pradă să îi fiu,
Iar dricul meu, cel țanțoș, e tras de o porloavă...

Și iată cum sleirea-mi de-acum e pururi faptă,
Să mai iubesc, cum Doamne, când inimă nu-i aptă...
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE