FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Un răspuns adresat domnului Ștefănescu
Text postat de Emanuel Cristescu
Întreabă, oarecum retoric, domnul coleg, Radu Ștefănescu: ”Cine l-a declarat minor pe Bacovia? ce anvergură a avut vocea aia?”

Răspund: epoca domnule coleg, epoca. Epoca interbelică liberă! Dar pentru a nu vi se părea prea abstract termenul, puteți accepta o oarecare anvergură în mărturisirea lui Mircea Eliade? Care a creat în acea epocă? Poate fi Eliade o voce?

Iată ce i-a spus Eliade lui Păunescu într-un interviu din 1971:


„Mi-e greu să concep literatura română fără un Sadoveanu ori un Arghezi, permanenți. Pe când un Bacovia, pe care noi îl consideram un poet minor, foarte autentic, dar minor…”1 După care încearcă să-și explice această modificare de percepție: „El cânta sau revela anumite aspecte modeste, «provinciale», ale existentei. Astăzi – după ce-am trecut prin tot ce-am trecut – Bacovia pare mult mai adânc, mai semnificativ și mai plin de mesagii pe care atunci noi nu le vedeam, nu eram pregătiți să le vedem*.”.

Devenirea lui Bacovia, de la poet minor la ”clasicul simbolist modern” poate constitui o temă de cercetare. Trebuie doar un pic de timp, dedicație și motivare și mers la Biblioteca Națională, la Biblioteca Academiei și la alte biblioteci. Și studiate publicațiile din contemporaneitatea lui Bacovia și apoi cele din postumitatea sa. Se poate da un doctorat pe temă.

Așa că, domnule coleg, să lăsăm complexele, să-i lăsăm pe alții cu viața, creațiile și destinul lor. Aici, aici, domnule coleg, pe Europeea, avem voci care pot sta cu demnitate în orice galerie de scriitori ai României! Atât ne trebuie, să ne solidarizăm și să ne promovăm. Și să scăpăm, unii dintre noi de complexele față de epocă, de trendurile epocii și față de scriitorii epocii. Să credem în noi și în valoarea noastră. Și să ne susținem și să ne promovăm. Strâmbatul din nas la orice este, recunosc, un model de atitudine. Pe cei slabi îi demobilizează, pe cei tari îi ambiționează.

Știu ce trebuie făcut. Aș prefera să nu fac singur. Cine vrea să mi se alăture este bine-venit. Cine nu, asta este. Eu cred în ”prăfuirea europeică și în valorile ei” Și, din fericire, nu sufăr nici de sindromul Stockholm, nu fac nici dezvoltări logice bazate pe premise false, nu construiesc nici castele pe nisip nici nu tânjesc spre cine știe ce formă de pașalâc!

Acum, la modul concret, Europeea nu are nevoie de niciun tătuc, de niciun spiritus rector. Este, există și trăiește prin ea însăși. Prin valorile ei. Care, atâta doar, trebuie puse în valoare. Imaginați-vă un pom minunat cu fructe extraordinare. Care visează doar culegători pentru acele fructe.

De ce are nevoie Europeea? Și asta cât mai repede.


Găsirea și recomandarea de sponsori

Sprijinind dpdv informatic site-ul, în sensul realizării unor subrutine care să fie implementate în site sau participarea la reproiectarea site-ului.

Donații

Cine dorește să se implice în următoarele:

Realizarea unei cronici (prezentări) periodice cu privire la principalele site-uri literare.

Prezentarea revistelor literare

Semnalarea aparițiilor editoriale

Membrii site-ului care locuiesc în străinătate, dacă vor și pot, să facă scurte prezentări semnalări de creații literare din țările unde se află. (spațiul de limbă engleză, franceză, italiană spaniolă, în special. Evident și alte spații)

* Apud. Bogdan Crețu, Cum a devenit Bacovia clasic, Revista online Contemporanul


Bogdan Crețu: Cum a devenit Bacovia clasici

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Stimate somnule Cristescu!
Va reiterez si aici rugamintea de a nu-mi mai pomeni numele atata timp cat eventuala mea reactie trebuie aprobata. Va reamintesc faptul net ca am fost provocat. Si ca orice as scrie, doi-trei insi s-ar repezi sa ma intarate, iar eu sunt om si nimic din ce este omenesc nu-mi este strain, asa ca ripostez. Nu tine, atata timp cat cei de alta orientare sociala decat mine si poate si eu nu juram sa nu ne mai folosim ura in comentarii. Dar nu cred ca se poate, fiindca eu am fost jiignit de niste insi care mai au mult de invatat despre viatza si asta nu admit. Asadar, va rog sa nu-mi mai pomeniti numele. Nu-mi face nicio placere aerul respirat alaturi de insi fara spirit civic, care fac aluzii la eventuala mea batranetze, despre care chiar nu stiu mare lucru. Daca vreodata voi regasi un climat curat, poate ca voi mai reveni aici cu creatie, dar este extrem de improbabil, dupa cum stau lucrurile acum. Va salut.
 
Postat de catre sters sters la data de 2018-02-19 20:12:47
         
 
  Poftim cultură!
Ce să pricepi de la cioacă?!
Țigane, nu poți, mă, să-ți vezi de șatra ta? O chestie mai tâmpită nici nu putea să-ți iasă pe guriță!
Haules-baules!
Să vină rădulescu-ștefănescu sau vițăvercea să te apere de agresiunile mele verbale.

 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-02-19 20:08:12
         
 
  "Or pentru a scrie o carte, cât de cât închegată, e nevoie de scufundare în sine."
(poetul Ioan Peia)

Domnule Peia,
Pentru binele Literaturii Romane, pentru binele Literaturii Euro-Peice, pentru binele dumneavoastra si pentru binele gainilor dumneavoastra, va implor, nu va scufundati in sinele dumneavoastra! Fiindca gazele toxice de acolo va vor asasina!
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2018-02-19 19:35:53
         
 
  Dom'le, de când lumea și pământul, nu forma e cea care a determinat drumul sinuos, dar fertil, al ideilor. Ci profunzimea argumentelor exprimate, credibilitatea convingerilor intime și onestitatea sentimentelor însoțitoare. Deci la ce-ar folosi toate aranjamentele astea pur decorative? Ar deveni neinspirații mai inspirați? Ar izbucni cu mai multă forță geniul latent, fixat în nelucrare, din motive de inhibiție inductivă?
Nu cred. Am mai spus: moda saiturilor literare a murit. Au rămas câțiva arierați, ca noi, ca alții, care mai bântuie spațiile literaturnice cu un zel demn de o cauză mai bună. Cine lucrează serios, stă în cuțumie și încearcă să facă ceva, demn de a rămâne în istoria mică, dar veselă a literei. Dealtfel, fără liniște, fără seninătate, capacitatea de concentrare se anuleză complet. Or pentru a scrie o carte, cât de cât închegată, e nevoie de scufundare în sine.

 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-02-19 17:56:07
         
 
  "Mai susțineți că lumea este un dat o dată pentru totdeauna? V-ați găsit ceva argumente?" (em. cristescu)

Da. Și, drept argumente, mă folosesc de însăși afrimațiile din carte. Dar atenție, rămânem pe sintagma: "lumea este dată odată pt todeauna"!
Fără divagații colaterale.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-02-19 17:37:13
         
 
  fără o mână forte la pupitrul editorial, disputa derapează urgent în trimitere la origini. știu ce spun. o idee ar fi și poemul săptămânii, o rubrică la modă.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-02-19 17:27:16
         
 
  Să nu zicem scandal. Să spunem dispute. Și ce ar fi rău în asta?  
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-02-19 16:58:14
         
 
  ideea legată de ”Revista site-urilor literare online” e interesantă și realizabilă practic, dar va genera scandal.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-02-19 16:51:19
         
 
  Mai susțineți că lumea este un dat o dată pentru totdeauna? V-ați găsit ceva argumente?  
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-02-19 16:41:11
         
 
  Eu am alte sarcini de îndeplinit. Am terminat Taofizica și Enigma cuantică. Mai am Universul holografic și Plotin. E destul de greu de asimilat, dar mai ales de sintetizat. A trecut ceva vreme de când aveam noțiunile proaspete în minte. Între timp, devenind și foarte sceptic în multe privințe, privesc cu mult mai multă circumspecție speculațiile acestea, căci multe din ele sunt simple a firmații nedovedite.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-02-19 16:35:09
         
 
  ”răzbate cine poate, prin întâmplare sau destin. Nimic mai mult.” Ioan Peia.

Totuși, destinul și-l mai face și omul. De exemplu, faptul că ne mulțumim aici cu întâmplarea, ne poate fi imputat. Suntem, totuși, o grupare care are idei, are creații are talent, Acesta este faptul pozitiv. Chiar ”foarte pozitiv”!

La negativ putem trece multe aspecte. Dintre care unele mi le asum (structura site-ului, informatica, facilitățile, etc.) iar pe altele ar trebui să ni le asumăm mai mulți. Și să spunem: gata. Ia să ne luăm în serios, ia să ne asumăm viguros și explicit statutul de grupare literară, ia să ne organizăm, să ne promovăm și să ne facem vizibili. Haideți, cu toții, nu să renunțăm la, ceea ce unii găsesc a fi sarea și piperul existenței, adică, bârfa, scandalul, cearta, atacul, ofensa, jignirea, invidia, ura etc. ci, eventual, să mutăm pe toate acestea pe forum iar în pagina principală să rămână doar textele și comentariile literare.

Ce ar fi dacă domnul Ioan Peia, nu și-ar mai disipa energia în fleacuri și, săptămânal, ar produce un articol ”Revista site-urilor literare online” Bineînțeles asta ar presupune să acceseze un număr de cca 10 -12 site-uri. Să lectureze ce se întâmplă acolo să vadă și să prezinte ce i se pare bun și ce i se pare rău. Totul scris, sine ira et studio, într-un limbaj elevat! Ar putea deveni o astfel de întreprindere un reper internautic? Eu cred că ar putea. Dacă vi se pare prea mult, se poate realiza prin rotație. O săptămână Ioan Peia, o alta, Radu Ștefănescu, apoi Andrei Ghejan, Kosta Vianu, Florentin Sorescu, etc.

Ce ar fi dacă cineva ar urmări aparițiile editoriale și le=ar prezenta, pe scurt aici?

Etc.

Cine se ”bagă”?
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-02-19 16:26:38
         
 
  Marea greșeală e că apăsând butonul PRIMA PAGINĂ, românul însetat de literatură dă peste ultimele texte și mai ales peste ultimele comentarii, adică peste chestiile cele mai savuroase, de scandal. și fiindcă iubește scandalul precum sclavul lumina și orbul libertatea, am citat un român care știa ce spune, nu mai iese de acolo nici mort.

PRIMA PAGINĂ trebuie să conțină editorialul, apoi link spre autori, texte, comentarii, revistă, forum, anunțuri diverse, lansări de carte, concursuri, eseuri, etc.


sigur, comparația cu cizmarul e nefericită, dar mecanismul e același.
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-02-19 13:39:38
         
 
  Nefericită comparația! Nu, un critic literar este, cu tot respectul pe care îl am pentru orice meserie, inclusiv pentru aceea de cizmar, este, spuneam, altceva decât un cizmar. Asta însă nu înseamnă că o să cad pe spate la auzul numelui distinsului critic, pe care îl cunosc și cu care m-am aflat de multe ori la întâlnirile SLAST de la Tinerimea Română, conduse de Cristoiu. Are gusturile lui, personalitatea lui, calitățile lui și, bineînțeles, defectele lui. Sigur, nu va veni aici ca un anonim. Dar, la Cenaclu, ar fi putut fi invitat. Din păcate, nu au fost suficient de mulți membri Europeea, interesați. La astfel de întâlniri, întotdeauna aveam invitați speciali. Atât la Cenaclul Eminescu, de la Casa de Cultură a Sectorului 2 pe care l-am condus o vreme cât și la Cenaclul Europeea care s-a ținut la fostul sediu al Muzeului Literaturii Române. Prin urmare, dacă putem revigora Cenaclul, da îl voi invita. Nu numai pe el. Ci și pe mulți alții. De asemenea, dacă voi putea reproiecta revista, da, voi invita să publice personalități cunoscute. Până atunci, desigur, în Atelier, nu voi putea invita. Cu toate că, valoarea creațiilor de aici este absolut în regulă. Evident nu a tuturor creațiilor!

Din păcate, probabil, modul informatic sofisticat în care a fost concepută Revista Europeea, a făcut ca această secțiune să nu aibă succesul pe care l-am scontat. Ci iată, atelieru s-a dezvoltat. Ori făr㠔Revista Europeea” Atelierul este nefericit denumit. De aceea, cu mai mulți ani în urmă, am insertat denumirea de ”Literatura online”. Dar vechea grafică a rămas. Așa că, sunt de înțeles rezervele unor consacrați de a publica într-un ...atelier.

Aceste aspecte de natură formală însă nu pot induce ideea că am fi un grup neimportant.
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-02-19 13:16:27
         
 
  Prin critic autentic înțeleg un critic de meserie, critica literară fiind o meserie ca oricare alta. Desigur, europeea este o lume deschisă, nu am contestat asta niciodată. În schimb, nu înțeleg de ce refuzați dvs eventualul statut de "invitat special" a unei astfel de prezențe printre noi. Complexe? Nici vorbă. Când am postat una dintre primele traduceri din Shakespeare pe site-ul lui Pruteanu (Dumnezeu să-l ierte) n-am avut complexe. Am avut emoții. Ceea ce e cu totul altceva. De ce să aibă europeea complexe? Cine e europeea? Nu suntem noi? Avem noi complexe, aveți dvs? Nu cred. Avem îndoieli, avem nevoie de feedback, de îndrumare, de recomandări de lectură, de deschiderea unor orizonturi. De ce ar trebui să cântărim cu aceeași măsură feedback-ul primit de la un amic din mica noastră confrerie cu cel dat de Alex Ștefănescu? Credeți că un critic de anvergura domniei sale ar accepta statutul de user anonim? Eu unul mă îndoiesc. Să-mi fie iertată comparația, probabil nefericită, cizmarul care îți drege pantofii nu e un idol, ci un meseriaș, care trebuie privit cu respectul cuvenit atunci când ai nevoie de el. Dacă din entuziasm, să zicem, sau dintr-un exces de optimism, te decizi într-o bună zi să-și lipești de unul singur talpa la pantofi, nu e oare înțelept să asculți, mai întâi, sfatul unui pantofar care, fiți sigur, a mai lipit câteva sute de tălpi înainte? Poate mii. Pe băncile facultății de Filologie, ale BCU, etc. Acceptați-i acest statut și europeea va fi nu numai o lume deschisă, ci și mult mai populată.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-02-19 12:42:39
         
 
  Orice așa-zis critic, e un moftangiu. Mai întîi că trăiește pe spinarea ălora care scriu, care trudesc. După care vin și freacă mangalu, cu aerul că-s zei ai științei scriiturii. Vax! Dacă voi avea timp, am să dau niște exemple de judecăți ale unor renumiți critici, de să-ți stea ceasul. Bașca limbajul ăla scorțos, sec, apodictic, cu care defilează prin fața noastră, ca niște bravi cavaleri ai bunului gust!
Ceea ce validează o carte, un scris e cititorul. Fie el mai inițiat, fie mai modest în gusturi. Cum o validează? La-ntâmplarem, evident. Văd, pe face book sau chiar pe unele saituri literare, fel și fel de aprecieri, unele chiar cretinoide, vizavi de scribălăi summediocri. Dar, care scribălăi, sunt suficient de infatuați și lingăi, ca să se dea bine pe lângă iubitul de cetitoriu. care-l gratulează cu nește vorbe, mooommmă-mooammmă!... Așa că, honorabilii critici o dau în ostrețe cu oiștea, cititorii de rând, în șanț, cu ciubotele. Iar în acest magiun greu digerabil al părerilor, răzbate cine poate, prin întâmplare sau destin. Nimic mai mult.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2018-02-19 12:41:59
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Tot sofism. Faptul că în epocă Bacovia a fost considerat poet minor, într-o societate liberă, nu înseamnă, câtuși de puțin, că ar trebui să existe unanimități critice! Așa ceva este o prostie. Indiferent de tipul de societate. V-am dat argumentul ca să înțelegeți că și o epoca liberă se poate înșela. Și că înșelarea nu este consecința tipului de societate. Și că nu numai comunismul s-ar înșela. Că spuneați, ”nu vorbim de comunism”.

”refuzul dvs net de a accepta un critic autentic” Nu refuz pe nimeni, fie el și critic literar, ”autentic” sau nu (aș fi curios să văd ce înțelegeți dumneavoastră prin ”autentic”). Europeea este deschisă. Poate intra oricine. Numai că nu invitat special și, mai ales, nu invitat cu pretenția vreunei oarecare subînțelese superiorități axiologice!

Cu ce nu sunt de acord? Cu ideea că Europeea ar putea avea un comportament complexat față de alții. Mă îndoiesc de faptul că un critic, fie el și autentic, ar rezista aici. Aici nu este cerc închis cu idoli și supuși. Aici este viață adevărată, vie.

Mă tem însă, că predic în pustiu!
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-02-19 11:33:46
         
 
  Nu e niciun sofism, domnule EC. E continuarea discuției de pe alt topic, bruiată de alte intervenții, în care ați răspuns cu:

Bacovia, în vremea lumii libere a fost declarat poet minor.
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-02-18 19:10:50

la:

nu vorbim de comunism, ci de lumea liberă. care, desigur, are și excese, că de aia se cheamă liberă.
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-02-18 18:53:18

o discuție ceva mai ramificată, care a pornit de la refuzul dvs net de a accepta un critic autentic pe site, clamând vocea "publicului" (în cazul europeea, vocea autorilor înșiși) ca singura voce evaluatoare validă în acest spațiu. revoluționar, s-ar deduce.
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-02-19 11:08:48
         
 
  Ce sofism!

Unde am scris eu vreodată că în materie de critică literară există sau ar trebui să existe unanimități? Unde?

Eu care teoretizez pe aici ideea că o creație literară poate avea atâtea variante perceptiv-interpretative câți lectori are acea creație? Adică PLURALIITĂȚI CRITICE! În niciun caz UNANIMITĂȚI!

Total de acord cu ceea ce ați scris în comentariu. Numai că eu predic aceste lucruri de ani de zile! Iar acum mi le spuneți ca și cum eu aș fi spus contrariul. Îmi fac, zău, cruce!

De ce voi fi scris eu ”să lăsăm complexele, să-i lăsăm pe alții cu viața, creațiile și destinul lor. Aici, aici, domnule coleg, pe Europeea, avem voci care pot sta cu demnitate în orice galerie de scriitori ai României!” Pentru unanimitate? Doamne ferește! Dimpotrivă! Pentru a sublinia alteritatea, pentru a ne detașa de majoritățile vulgariste. Pentru a-i scăpa, pe aceia care le au, de complexele față de trenduri, mode, coterii literare. pentru a le sădi încrederea în valoarea creațiilor de aici, din Europeea. Care nu este cu nimic mai prejos decât a altora. Din țară sau din afară.

Da, Bacovia nu a fost apreciat în contemporaneitatea sa. (nu atât că ar fi fost contestat ci, mai apropiat de adevăr, nu a fost valorizat) Și v-am spus asta tocmai pentru a sublinia că majoritățile se pot înșela, că în materie de literatură sunt necesare evaluări și reevaluări. Adică NEUNANIMITĂȚI!

Efectiv am rămas perplex citind sofismul non-răspuns pe care mi l-ați dat! Chiar așa de mult să mă fi înșelat și să vă fi suprarvaluat?
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2018-02-19 10:40:48
         
 
  În materie de critică literară nu există unaninimități, domnule Cristescu. Vedeți scandalul declanșat de acordarea premiului național de poezie lui Gabriel Chifu (cu totul nerelevant, mă număr printre cei nedumeriți). Vedeți controversele din jurul premiului Nobel acordat lui Bob Dylan. Vedeți cazul Bukovski, Herta Muller, etc. Ca peste tot, în lumea literară există gelozii, frustrări, idiosincrazii, conflicte. La urma urmei, există gusturi. Orice și oricine poate fi contestat, și eu zic că asta e bine, e tot ceea ce contează într-o lume liberă. Dvs. spuneți că pe Bacovia l-a contestat epoca. Nu vă contrazic. Respectat sau contestat, scriitorul despre care se vorbește, atât timp cât se vorbește, există. Cei mai de mai sus există. Vă las să trageți singur restul concluziilor.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-02-19 10:11:37
         
 
  vă răspund mâine.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2018-02-18 23:48:18
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE