FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
”Escu” (”esco”) - terminație rusească?!
Text postat de Marian Tudorel Lazar
Ca orice român, până astăzi am fost ferm convins că ”escu” este o terminație neaoș românească. Numai că această credință a mea a fost puternic zdruncinată de un fragment din ”Letopisețul Țării Moldovei” pe care tocmai l-am citit ieri. Doar că, ieri, mi s-a aprins beculețul și nu prea, iar azi, când am recitit mă conving că este așa, nu doar că s-a aprins, ci a sunat și ditai alarma. Să vă dau, însă fragmentul respectiv spre delectare, găsit la pagina 11 din formatul pdf pe care îl am eu spre citire, capitolul 9 (Simion Dascălu):

”Scrie la letopisețul cel moldovenescu, la predoslovie, de zice că deaca au ucis acei vânători acel buor, întorcându-se înapoi, văzând locuri desfătate, au luat pre câmpi într-o parte și au nemerit la locul unde acum târgul Sucevei. Acolo aminosindu-le fum de foc și fiind locul despre apă, cu pădure mănuntă, au pogorât pre mirodeniia fumului la locul unde este acum mănăstirea Ețcanei. Acolea pre acelaș loc au găsit o priseacă cu stupi și un moșneag bătrând, de prisăcăriia stupii, de seminție au fost rus și l-au chiemat Ețco. Pre carele deacă l-au întrebat vânătorii, ce omu-i și den ce țară este, el au spus că este rus den țara Leșască. Așijderea și pentru loc l-au întrebat, ce loc este acesta și de ce stăpân ascultă? Ețco au zis: este un loc pustiiu și fără stăpân, de-l domnescu fierile și păsările și să tinde locul în gios păn în Dunăre, iar în sus păn în Nistru, de să hotăraște cu Țara Leșască, și este loc foarte bun de hrană. Înțelegând vânătorii acest cuvânt, au sârguit la Maramorăș, de ș-au tras oamenii săi într-această parte și pre alții au îndemnat de au descălecat întăi supt munte și s-au lățit pre Moldova în gios. Iar Iațco prisecariul, deacă au înțeles de descălecarea maramorășenilor, îndată s-au dus și el în Țara Leșască, de au dus ruși mulți și i-au descălecat pre apa Sucevei în sus și pre Siretiu despre Botoșiani. Și așa de sârgu s-au lățit rumănii în gios și rușii în sus.”

Deci, după cum scrie Simion Dascălu în ”Letopisețul” lui Grigore Ureche, se pare că acest ”Ețco” a fost printre primii care s-au stabilit în Moldova, între primul și al doilea descălecat. Mai mult, la al doilea descălecat, când maramureșenii, conduși de Dragoș Vodă s-au stabilit întâi pe locul unde va fi construit mai târziu târgul Sucevei, acest Ețco, văzând că locurile încep să fie prielnice locuitului, s-a dus și a adus ”din țara Leșască” ”ruși mulți”. Este de presupus că nu a adus străini, ci tot rude de-ale lui, printre care el a devenit un fel de staroste.
Și atunci, dacă lucrurile s-au petrecut întradevăr cum zice Simion Dascălu și dacă acest Ețco a existat întradevăr, oare vouă nu vă sună numele acestuia similar cu ”Escu”? Mie da! Și cum toți știm că, în vechile nume românești, partea de la urmă era destinată arătării părinților (Ion a Vădanei, Vasile a Marghioalei, Nicu a lui Iftene șamd), oare Ionescu nu înseamnă Ion a lui Escu (Ețcu), Vasilescu înseamnă Vasile a lui Escu adică Ețcu și toți ”Escu” de la noi din țară sunt de fapt ”a lui Ețcu”? Eu zic că da.
Și cum ”Ețcu” acesta înseamnă de fapt ”rus din țara leșească”, adică polonez, normal că încep să mă întreb ce anume înseamnă ”neaoș românesc”? Că, totuși, cu toate cele de mai sus, nimeni nu poate nega că ”escu” este neaoș românesc. Și pentru aceasta recurg, deocamdată, tot la Letopiseț:

”4. Pentru limba noastră moldovenească

Așijderea și limba noastră din multe limbi este adunată și ne este amestecat graiul nostru cu al vecinilor de prinprejur, măcară că de la Râm ne tragem, și cu ale lor cuvinte ni-s amestecate. Cum spune și la predosloviia letopisețului celui moldovenescu de toate pre rându: ce fiindu țara mai de apoi ca la o slobozie, de prinprejur venindu și discălicându, din limbile lor s-au amestecat a noastră: de la râmleni, cele ce zicem latină, pâine, ei zic panis, carne, ei zic caro, găină, ei zicu galena, muieria, mulier, fămeia, femina, părinte pater, al nostru, noster, și altile multe din limba latinească că de ne-am socoti pre amăruntul, toate cuvintele le-am înțeleage. Așijderea și de la frânci, noi zicem cal, ei zic caval, de la greci straste, ei zic stafas, de la leși prag, ei zic prog, de la turci, m-am căsătorit, de la sârbi cracatică și altile multe ca acestea din toate limbile, carile nu le putem să le însemnăm toate. ”

Deci, dacă stăm să ne gândim bine, noi suntem copiii întregii Europe. Fiind la întretăierea tuturor drumurilor ei și fiind inițial un loc pustiu și neprimitor, aici s-au aciuiat toți oropsiții și toți orfanii ei, atât cei buni, cât și cei răi. Noi, de fapt, suntem Europa și suntem spiritul Europei. Iar rostul nostru este, nu îl spun eu, ci îl spune istoria, ca să fim slava, bogăția și propășirea întregii Europe, întocmai cum totdeauna aceasta s-a întâmplat cu orice nod de comunicație.
În concluzie, ”Escule”, chiar dacă inițial tatăl tău a fost un ”rus din țara leșească”, de bunăvoie acesta a ales să se unească și cu ungurii, francezii, italienii, grecii, turcii, tătarii și cu toți cei ce-au venit în țara aceasta pentru apă, aer, cer, soare, pădure, câmpie, miere și pâine. De aceea ”escu” înseamnă ”român” și ”român” înseamnă unire”. Pentru că limba noastră și pământul nostru aceasta a făcut și face dintotdeauna: unește, în limbă și țărână, neamurile întregii Europe și, în final, de ce nu, neamurile întregii lumi. Amin.


Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Va schimbati repede opinia, dle MTL :) Desi concluzia la care ajungeti este inaltatoare pasii cu care ajungeti la ea sumt mici, sovaielnici si impleticiti.

Ca idee: ati luat in calcul toponimia si hidronimia?
De 'daciscus' sau 'tibiscus' ce parere aveti? S-or trage tot de la 'rusul' Etco ? :)
 
Postat de catre Ion Gabriel Pusca la data de 2016-11-29 08:13:17
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23932
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE