|
|
|
|
|
|
|
|
|
Degradarea |
|
|
Text
postat de
Andrei Ghejan |
|
|
S-o privim intranzitiv: A SE DEGRADÁ mă ~éz intranz. 1) A ajunge în stare de declin moral; a decădea; a se corupe; a se perverti; a se vicia; a se declasa; a degenera. 2) (despre sisteme tehnice sau obiecte materiale) A înceta să funcționeze normal; a se deteriora; a se strica. 3) (despre terenuri agricole) A-și pierde productivitatea.
Paradoxal, in Romania si poate nu numai, degradarea s-a amplificat prin apariția, mai bine zis inserția noului. ”Schimbarea-schimbării” cum a fost cândva denumită în folosul disperării (sau poate cu un scop mediatic ”populist” precis de accelerare a unui fenomen de înjosire generală deja început) a fost dezvoltată pe principiul ”ca să vinzi cu succes, mai întâi creează necesitatea”. Cum bine se știe, necesitatea a fost creată prin marginalizarea individului normal și ulterior presarea acestuia către sărăcie. Acestuia i s-a prefabricat iluzia scurtăturii spre succes prin orice alte căi, mai puțin munca cinstită. Pentru ca efectul iluziei și prostelii să fie maxim, ”păpușarii de sistem” au confecționat la urgențe câteva exemple: indivizi cu IQ-ul doborât de soartă, atent aleși, care au picat repede în plasă, aceștia complăcându-se totodată în poziția de privilegiați ai sorții (”norocoșii”). S-au alimentat apoi la maxim, catalitic, tarele acestor indivizi, trăgându-se în special pe lăcomie, vanitate, grandomanie și bineînțeles trasoarele de neprincipialitate pentru care erau candidații-țintă perfecți, astfel încât motoarele nimicniciei au ajuns la turație maxima în scurt timp, generând corupția generalizată și hoția, instaurând astfel în mintea viitorilor consumatori ”legalitatea” singurului sistem viabil către reușita mult râvnită. Fals. Cum să reziști în fața unor astfel de exemple ”de succes”, super-mediatizate cu bună știință după un plan de distrugere în masă gândit după ”legea junglei – de vânzare” astfel încât prin fisurile nou create să se producă adevăratele scurgeri către păpușari, iar tu să cumperi resturile? Și cui credeți că îi pasă de colaps, odată ce vanele deschise la maxim vor umple la refuz bocceluțele orchestratorilor? Societatea se baza cândva pe respectul și principialitatea fiecărui individ în parte. Fiecare contribuia în felul lui, după puterile lui reale, prin muncă, talent și nu în ultimul rând prin solidaritate la consolidarea societății în care trăia, iar societatea avea grijă ca acest aport să-i fie recunoscut și recompensat pe măsură. Era și normal: avea de unde. Vremuri demult apuse, înainte de prima strigare a capitalismului. Așa zisul ”nou” a instaurat dezordinea în gândire în toate planurile, neprincipialitatea, iar România cu ”climatul ei moral” a fost un nou candidat perfect. Disfuncționalitățile unui astfel de sistem și automat frustrările componentelor (cândva oameni normali) nu au întârziat să apară. Problema majoră care ar fi putut apărea pentru ca un astfel de haos să nu poată fi acceptat era bineînțeles educația. Dar s-au gândit din timp și la asta păpușarii, distrugând gradat învățământul, lumina nu se mai vede momentan de nicăieri, iar lipsa de cultură își spune cuvântul. Prea puțini sunt acei care, de bine, de rău, înțeleg ce se întâmplă. Oamenii văd, simt pe pielea lor necazul care i-a atins, înjură și merg mai departe scârbiți. Chiar și spiritualitatea *la nivel internațional a fost folosită în scopuri murdare, învrâjbind oamenii și crezurile lor și alimentând continuu această vrajbă la exasperare, astfel încât terorismul a devenit ”o modă-practică”, un instrument auxiliar de manipulare, căzut în mâinile nefericiților-unelte atât de indobitociți și ajunși atât de mulți la prăpastia prostiei, încât fenomenul a scăpat de sub control. Exact asta face un catalizator: faciltitează o reacție, numai că o reacție poate avea un punct de ireversibilitate, care odată atins, nu mai poate fi stopată indifferent de inhibitori. Este exact cazul terorismului în forma lui actuală, iar anihilarea lui, limitată, va fi probabil subiectul unor scenarii noi, și am fi prea naivi să excludem războiul, sau conflictele menite să acopere și alte intenții, jocuri de natură economică.
În umila mea concluzie, degradarea la care privim oarecum neputincioși și pe care ne-am creat-o în masă, sau am participat involuntar la crearea ei prin aportul dezordinii proprii este entropică și va avea în continuare efecte nefaste care ne vor afecta viața și viitorul, mai ales dacă vom accepta (cu nesăbuința aferentă prostiei) vandalizarea în continuare a principiilor demonstrate ca fiind sănătoase, a moralității și nu în ultimul rând conștiința proprie pe care se presupune că ar trebui s-o avem și pe care nu putem admite să ne-o redirecționeze alții către ”scurtături iluzorii”. Readucerea lor pe linia de plutire, revenirea treptată la normalitatea de drept în care prioritatea este munca cinstită poate fi un început bun în recăpătarea demnității de odinioară. Nu-ți oferă nimeni un loc de muncă? N-ai nevoie de comunism pentru asta. Fă-ți-l singur!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|