|
|
|
|
|
|
|
|
|
Când voi fi eternul invizibil |
|
|
Text
postat de
Somesanu Silviu |
|
|
Cine sunt cel ce sunt?
Uunde mă învârt de loc nu mai am?
Pornit dintr-o sămânță, sămânța s-o las
până ce miezul de încolțire-i mort
Degeaba mă caut și nu mă găsesc,
urma din mine s-a șters,
nu vreau în pustiul pe care singurătatea
și-l ține mai nisipos decât ea.
Cu ispita-n cuvinte patimi șiroiesc,
în curbura vidului mă ascund,
în spirale de goluri fac scările înalte
pe care urc și cobor neîncetat.
Nimicul nu-l rup îl zidesc pe nimic,
clipa de azi o adaug și o scad din ceva
ce devine prin mine măsură și nod,
fără să pot măsura vreodată destul.
De aceea fixitatea din obiecte se clatină
și-mi dă dreptul de mine să mă tem
când voi fi eternul invizibil
pe care-l tot aștept să se arate.
Îmi zic, Doamne, ce întrupare ai făcut!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|