FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
acolo / unde fereastra este tot timpul                     deschisă
Text postat de Liviu Mataoanu
          acolo / unde fereastra este tot timpul
                                deschisă

1. (un om singur și un singur cuvânt).
s-a eliberat și a pătruns brusc în eter / acest cuvânt / a murit
s-a descompus acest cuvânt / s-a separat și a murit.
și asta / este o intrare la fel de bruscă în imagine: s-a așezat
pe scaun și apoi și-a amintit-o / cât era de frumoasă
și-a amintit-o ca și cum nu este a lui / ca și cum el / privindu-se
pe sine se recunoaște într-un târziu / se recunoaște abia când
într-o clipă / privirea-i alunecă dincolo de oglindă / în altă
oglindă.

știam: ceva din lăuntru se mișcă fâră să se oprească / ceva din
sine urlă la un semn nevăzut / și tu / și amintirea ta despre tine
se prelinge de la un capăt la altul al orei / luneci
dintr-o parte în alta a camerei pe care o locuiești / părăsești
o idee despre moarte pentru o idee despre femeie; și tocmai
această femeie se desprinde / ca o obsesie / de pe retină și tu
o privești din ce în ce mai aproape până când ochiul ți se închide
și atunci / într-o altă imagine / aceeași femeie / plânge.

știam: vechile imagini / ca și vechile obsesii / s-au suprapus
pe aceeași retină / iar tu sau poate ea / își deschide palma
își întinde brațul ca semn / ca semn al unei apropieri către unu
către doi / apoi iar către unu.

ceva din lăuntru se mișcă și lunecă în afară / este deja târziu
s-a înnoptat / nu mai e timp de pierdut / te gândești să ajungi
acasă și să o vezi / te gândești că tu ești acela care trebuie să
comprime timpul și să scurteze distanța / pentru că tu ești acela
care vrei să trăiești fără să știi că trăiești / pentru că tot tu
ești acela care faci dintr-o imagine două imagini așa cum din
două imagini una. (formele care își caută limitele continuu
sunt simple și ușoare / transparente / cu o moarte născută din
propria lor viață; obiectele scoase din corpul lor sunt și ele
la fel de strălucitoare / o vreme).

și mai știam că: unele ființe se strecoară la miezul nopții
tăcute / la fel de ușoare ca un abur deasupra lacului / și apoi
spre dimineață / își înalță vocile umede și cheamă în cor
alte ființe / reale / și fecunde / oh! și le cheamă atât de
aproape de ele încât se amestecă / și ziua / nici nu mai știi și
nici nu bănuiești care sunt unele și care sunt altele; îți spui
că a venit vremea să pleci și să lași totul așa cum se află / oh!
exact așa cum sunt / să pleci departe în desimea orașului / acolo
de unde nu te mai poți întoarce.

               alte ființe / mai puțin adevărate
               cântau în cor sublimul cântec
               despre bărbatul plecat / despre bărbatul uitat.

               într-o după-amiază târzie
               aerul se lasă greu deasupra orașului
               tu stai / privești / asculți
               ziua și noaptea / se amestecă.

(undeva / la marginea orașului / un om singur stă și privește
cum norii de fum de deasupra orașului înghit păsările de noapte
cum norii de fum de deasupra orașului înghit lumina difuză
chiar noaptea însăși este înghițită de norii de fum de deasupra
orașului; visul acela care s-a înălțat spre dimineață s-a pierdut
s-a risipit înălțându-se / și poate chiar el este acela care
l-a pierdut / pentru că el nu mai poate visa de-atunci încoace / și
poate de aceea s-a dus la marginea orașului / s-a aruncat în
adâncul nopții / să privească).

               eram în altă cameră
               în alt oraș
               acei oameni cântau / privindu-se
               față în față.

               am plecat
               am întors capul
               nimeni nu m-a privit / nimeni
               nimeni nu mi-a vorbit / nimeni.

să pleci departe în desimea orașului / înseainnă să străbați singur
străzile / de la un capăt la altul / așa cum de la un capăt la
altul al orașului acea femeie se scurge pe străzi căutându-și
bărbatul / oh, bărbatul ei! / ascuns de soarele acesta alb.

ceea ce se mișcă în lăuntru / din sinele tău / se mișcă și îți
absoarbe aerul respirației / dar tu nu știi / tu nu știi că aerul
absorbit leapădă cristale / bucăți strălucitoare ca niște părți
de oglindă care reflectă părți de chip: părul / ochii cu sclipiri
mate / fruntea / obrazul; să fie atât de târziu / acum / aici
atât de târziu? să fie oare atât de târziu încât să-mi amintesc
de ea mergând pe stradă / să-mi amintesc de ea în atâtea imagini
rupte / despărțite de goluri / ah! și ce inimă trebuie să aibă
acest oraș dacă eu mă clatin când merg / dacă eu mă clatin la
fiecare bătaie deopotrivă cu bătaia inimii mele:

                         ....... / ...... / ......
               ........ / ...... / ...... / ....... / ...... / ...··
               ....... / ...... / ...... / ..···· / ····.·/ ..·····
               ...... / ...... / ...... / ...... / ...... / ......

(acel cuvânt / acel singur cuvânt / este neauzit pentru că el
nu se rostește / și nu se rostește pentru că nu se poate rosti).
între bătăile inimii / spații albe.

2. (iubirea ta simplă și nediferită).
sentimentul că tu ești acela / cel care uită propria lui existență
nici nu se vede la început / pentru că tu te scalzi în lumina lui
până când pielea ți se arde și ți se înroșește / pentru că tu
te recunoști atât de târziu încât iubirea ta devine un obiect
de argint / și acest obiect este pătruns de o mișcare verticală
ca un trup de pasăre lunecând în aer; atunci / iubirea ta
îți este insuficientă și simți aceeași senzație pe care o simți
când te sufoci / când aerul devine impur / când se umple cu
cristale în loc de fluturi / cu miros de oase în loc de păsări
cu aburi în loc de lumină.

               m-am așezat pe scaun / încet
               mi-am scos cravata / mi-am desfăcut nasturele
               am întors capul către fereastră;
               atâta lumină se revărsa
               devenea / aproape / neînchipuită.

               ceva se mișca în așternuturi
               altă mișcare / altă respirare
               aproape că m-am speriat
               când vântul a închis fereastra.

să fiu aici / acum / alcuin / în acest loc / să fiu singur lângă iubirea
mea simplă și să respir același aer pe care l-am mai respirat
este într-adevăr un sentiment de aducere aminte / imaginile pe
care le am în memorie revin obosite una după cealaltă / și trupul
mi-l simt obosit / îl simt cum sângerează în locul în care ea
mă mângâie ușor / ah!
într-adevăr: îmi simt trupul obosit căci o nouă dragoste mi se
naște în același loc pentru aceeași femeie / completându-mi
iubirea / această iubire ce își aruncă golurile în golul trupului
meu și eu / ah! / eu / îmi prelungesc singurătatea / tocmai acum
când mă simt atât de ușor / tocmai acum când ea este lângă una
din ferestre / de unde mă privește / tocmai acum când ea este
atât de aproape.

prin repetare: prin repetare / toate acestea sunt asemenea / eu
sunt același / tu ești aceeași / imaginea este aceeași / timpul
este același ca și amintirea că eu / că eu am fost cel care
te-a iubit / că eu am fost acela care s-a lăsat tulburat / că eu
sunt acela care mai crede că este posibilă o nouă dragoste
pentru o nouă iubire; și tu ești aceeași eu însumi altul fiind
aceeași femeie / același miros / ah! /același miros / este nevoie
de unjoc pe care să îl cunoști / să poți să fii acolo și să te
vezi din afară.

               aceeași pasăre albă
               a trecut de treisprezece ori
               prin fața ferestrei
               ca prin fata unor imense oglinzi.

               copilul stătea în mijlocul camerei
               ținea în mână o eșarfă neagră / și cânta:
               unu-doi / mai vino pe la noi
               unu-doi / mai vino pe la noi
               unu-doi / mai vino pe la noi
               să-mi spui o poveste adevărată.

               leagă-mă la ochi
               leagă-mă la ochi
               leagă-mă la ochi
               să te găsesc o singură dată.

să îți repeți amintirea în câteva imagini în care ea se plimbă lângă
tine nu este îndeajuns / dar să vezi cum ți se repetă viața
este îndeajuns; să stai și să te privești lângă ea / să stai și
să vezi cum trupul tău zvâcnește la fiecare cuvânt / ah!
este ca un plin de apă într-o fântână din care beau ființe cu
aripi.

să îți repeți viața în câteva imagini în care ea se arată după
atâtea nopți pierdute / în care ea se îndreaptă spre tine lin
ca și cum tu ești acolo din totdeauna / fără să te miști / fără
să ai ceva în lăuntru / fară să spui un cuvânt / este ca și cum
această pasăre care îmi stă pe umăr și-ar ciuguli sunetele / așa:
unu / doi / trei / patru / cinci / șase / șapte / opt / nouă / zece
apoi iarăși unu-doi-trei / patru-cinci-șase / șapte-opt-nouă etc.

3. (tu ești / este și ea).
din penumbră cuvântul rostit se mișcă în cercuri largi înspre tine
pentru că ceea ce ea ți-a lăsat îl atrage / și îl depărtează
și iese / iar tu îți simți pe tălpi din ce în ce mai puțin
greutatea / te simți mai ușor / și te gândești că dacă ai avea
aripi ai putea: să te desprinzi / și tu / și să te înalți
să îți speli mâinile cu jeturi de aer / să vezi orașul și toată
mizeria lui; aceasta este o oră / în care luneci / dintr-o parte
în alta a camerei pe care o locuiești / și părăsești o idee
despre moarte pentru o idee despre femeie; aceasta este o oră
pe care altădată o așteptai privind strada / în lung / de la
fereastră / și nu știai că ea nu mai vine / și nu știai că nici
în ziua următoare nu mai vine / nici în cealaltă / nici în
cealaltă / nici în cealaltă / nu știai că propria ta singurătate
deja te cuprinde / și nici că visul deja ți-a trecut prin vedere.

tu ești altul /tu ești altul pentru că nu mai recunoști nimic
din lucrurile pe care le-ai făcut / tu ești altul / pentru că
la început ai fost unul / apoi doi / apoi trei / ah! / tu ești
altul / tu / tu ești / pentru că după atâta timp nu te mai
recunoști în oglindă / te uiți la tine și nu te mai recunoști
numai interiorul camerei a rămas același / numai gândul că mai
poți iubi a rămas același / atât. acolo unde te cauți pe tine
nu te găsești același pentru că aerul pe care îl respiri
este mereu altul / fereastra de la care privești arată mereu
alt oraș / tocmai pentru că tu ești de fiecare dată altul.
(când pierzi un obiect și nu îl mai cauți / înseamnă că acolo
se oprește imaginea mea despre mine / înseamnă că tu / dacă mă
privești știi cine sunt / știi că eu am fost acela care te-am
căutat / acela care își are iubirea permanent cu el
și care / oricât ar fi de târziu / se întoarce acasă / adică acolo
unde tu îl aștepți / adică acolo unde fereastra este tot timpul
deschisă).

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  soresculatule,
faptul că mi-am exprimat opinia, mărturisind franc că ești un dramaturg de doi bani, cu toate că te dai mai rotund ca bula magnetică, nu înseamnă că te-am jignit, ci că am spus un adevăr, dpmdv.
dar, vezi? reacția ta "căcănie" nu prea poate fi socotită echivalentă cu afirmația mea - ce-i drept, mai dură, dar departe de a viza concepte coprosapiențiale, precum făcut-ai tu, simțindu-te cu musca pe scalp.
vezi și povestea cu găina, care, totuși nu "croncăne", în niciun caz. poate cîrîie, dar e posibil ca atributul ăsta să-l fi rezervat pt tine, căci ai spectru sonic foarte apropiat de cel pomenit, chiar și cînd dai cu pieptul de pământ, ka kukurigu ăla, de care ți-am pomenit. se aude și în scris!...

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-17 16:01:53
         
 
  Dragul meu Peia, nu am obiceiul să mă dau cocoș decât atunci când am în fața mea o găină. Mai ales când croncăne de zici c-a apucat-o strechea.
Pe de altă parte, evident că există apariții noi. Depinde càt de demne de luat în seamă.
Și: Garantat, dar garantat nu vei auzi de la mine vreo jignire dacă nu tu vei fi acela care a început/începe distracția. Parol!
 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-17 11:01:57
         
 
  tot e bine că ai adus tu un suflu de originalitate, epi_scop, anume epi_copypaste după alții, modificare pe ici, pe colo, prin părțile esențiale și apoi publicare sub semnătura-ți. succes garantat, ce mai!

până te prinzi tu ce mă mână pe mine în luptă, poate îți pui un pic problema de ce epigramele tale considerate a fi cele mai reușite sunt taman cele care cad sub incidența bănuielii (și a evidenței străvezii-vezi arhiva pe linia anda andrieș) de copy/paste!

adică problema cu paiul și bârna, cred că mai ții minte, în ciuda întinderii albastre dintre vechiul și noul continent.

sau, mai nou, cu dabija și cu grija!
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2013-05-17 08:50:49
         
 
  nea sorinele, hai să te văd cît ești mătăluță de "specialist" în domeniul liric!Explică publicului larg, prin prisma "obectivă" a circumciziei autobiografice a lupului liric dîn tine cam ce vru să zică autorul, acilea așa:
"sentimentul că tu ești acela / cel care uită propria lui existență
nici nu se vede la început / pentru că tu te scalzi în lumina lui
până când pielea ți se arde și ți se înroșește / pentru că tu
te recunoști atât de târziu încât iubirea ta devine un obiect
de argint / și acest obiect este pătruns de o mișcare verticală
ca un trup de pasăre lunecând în aer; atunci / iubirea ta
îți este insuficientă și simți aceeași senzație pe care o simți
când te sufoci / când aerul devine impur / când se umple cu
cristale în loc de fluturi / cu miros de oase în loc de păsări
cu aburi în loc de lumină."

după aia vorbim despre sclifoseli de originalitate.
(PS bade, oleacă de atenție cînd te dai cult...nu știu cine vă preda la școala de popi istoria artelor dar:Nicolae Grigorescu este original prin tablourile de gen(car cu gugulani, țărăncuțe, scene din războiul de independență, șa)
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2013-05-17 08:30:11
         
 
  altcum, e bine că vorbesc de originalitate ăi de n-au scris un vers original în viața lor.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-17 08:25:49
         
 
  soresculatule,
în materie de scris, nu există apariții noi sau vechi. există scris demn de a fi luat în seamă au ba. chestia cu salutul de bun-venit se aplică la sindrofii, agape și alte chefuri.
cît privețte povestea cu bunul-simț, de care văd că faci atîta caz, senzați mea e că-i cam "căcăniu", ca să-ți folosesc eleganta expresie, folosită în împrejurări în care ai vrut și tu să te dai strong, ridicîndu-te în două piciorușe și bătînd avan din aripioare ka kocoșu lu disney.

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-17 08:24:59
         
 
  @adrian mihai: Nu stiu ce te mana pe tine in lupta. Poate doar dorinta de a te baga singur in seama sau de a fi pupat pe crestet de ip sau gh r.
Cert este ca autorul a fost clar: degeaba pictezi icoane ca Grigorescu, scrii poezii ca Eminescu sau canti rock 'n' roll la fel de bine ca Elvis Presley. Vei fi un neica nimeni daca nu vii cu ceva original. Ti se pare ca Stefan Banica Jr. e un mare cantaret deoarece ii imita la perfectie pe Shakin Stevens sau pe Elvis?

 
Postat de catre General Motors la data de 2013-05-17 04:40:13
         
 
  Dane, eu nu m-aș grăbi să dau cu barda acolo unde nu este cazul. Mai ales în cazul unor noi apariții pe acest site, cu atât mai mult cu cât nu știu mai nimic despre ele.
Când întâlnesc pe cineva, primul lucru pe care îl fac este să îl salut. Cred că asta este o normă elementară de bun simț.
Ne cunoaștem de ceva vreme, și nu cred că până acum m-ai văzut răspunzând criticilor pe care le-ai făcut, atâta vreme cât ele s-au înscris în limitele bunului simț.
Mie mi se pare esențială comunicarea dintre două persoane. Și înțelegerea, și respectul reciproc.
 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-15 15:12:34
         
 
  florentine, ca om, de îi porți vinerile și sîmbetele și toate zilele săptămînii lui Peia și îi ții isonul lui Mataoanu, te înțeleg.ca truditor cu mintea pe-ogorul literelor, ba!  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2013-05-15 13:42:50
         
 
  Noroc cu voi, păsăroilor.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-14 21:37:17
         
 
  Ioane, tre' să recunoști o evidență: în peisajul lavrei bleu, pămînt binecuvîntat pt tot felul de cuvîntătoare liricoase, literatul Mățăoan e o specie aparte, un soi de scripcar cu arcușul din mațe de mîță și corzile din cozi de cotoi.:)))  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2013-05-14 19:19:09
         
 
  cioacă,
nu-ți mai chinui generozitățile, în acte pur gratuite!
grija ce mi-o împărtășești este mai inutilă ca rochia unei mirese în noaptea nunții. pe cînd mirele dorește a afla oarece lucruri și a le devoala, spre ziuă, nuntașilor.
primele texte, semnate petrini - în falș, cum ar fi zis nea nicu - au consistență, și nu mă dezic nici acum de ele. au urmat niște amestecături, care, da, mi-au trezit suspiciuni, dar nu pentru că soresculianu ar fi jucat leapșa pe ouate, ci pt că, efectiv, cele postate erau, și sunt, niște făcături, o zeamă-lungă să ajungă. doar tu, care ai habar de valoarea unui text, taman ca ologul despre suta de metri plat, nu ai de unde să știi cum devine de se-ntîmplă.
la fel, confuzia dintre literatură și "colegii despre sait" este rizibil de specifică ție-ți.
așa că mai moșește vreun catren de două parale și te du la somnic, cu sentimentul datoriei împlinite.

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-13 23:01:38
         
 
  Stimate tovarase general Peia'
Cand poetul si avocatul Florentin Sorescu a poposit printre noi ati salutat venirea domniei sale. Dupa care, dracul bagandu-si coada, i-ati negat orice tangenta cu literatura. La fel s-a intamplat cu poetul Victor Petrini pana ati aflat ca ar fi frate geaman cu avocatul, motiv suficient ca sa nu va mai placa. Iar acum vad ca incercati cu orice pret sa divortati artistic si Livio Mataoanu pe acelasi motiv de rudenie indezirabila. Sa stiti ca nu este bine ce faceti. De continuati sa luptati cu atata ardoare impotriva tuturor colegilor de site aveti toate sansele sa ajungeti "Geniul pustiu" de Mihail Eminescu.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2013-05-13 22:30:39
         
 
  scuzati: imi bucur rara admiratie si zic sa ne oprim aici, pt pag asta.
salutari!
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-13 22:01:24
         
 
  ce spusei se dovedi.
vrem să părem interesanți & profunzi?
glossolăluim taman ca șamanii cuprinși de amoc.

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-13 21:25:38
         
 
  credeam ca place numele meu liveiu mataoanu – cusut cu ac, ata @ip.
(si imi place si ‘mneatale – serios aici!).
Adap, ei, asta e!
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-13 20:48:51
         
 
  cum ziceam, viata N alta parte!
in cazul @ip nu conteaza dosul, capul mic si nisip sa fie. era sa zic sa curga!
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-13 20:24:10
         
 
  mățăoane, sau cum vei vrea 'mneatale să te derivi,
limba română are limpezimi de cristal, atunci cînd cel ce o folosește are abilitatea de a o face să arate astfel;
sau - altă variantă - dacă nu manifestă pedanteria de a o silui terminologic, în fel și chip.
limba ta română suferă. din lipsă de grație și capacitatea de a baleta pe sensuri. ești, cum să zic? cam grosso-modo!
deci, într-un anume fel, putem proba veridicitatea zicalei cu turcul și pistolu!
adică, la așa nume, așa limbă!

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-13 19:58:05
         
 
  erata - "moroc, nu imposibil". qed.  
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-13 19:46:58
         
 
  o parte din explicatii aici:
http://www.youtube.com/watch?v=XCWwuIXxBuI
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-13 19:41:15
         
 
  incerc sa inteleg, @ip.
intr-o parte, asa se intampla cand scrii de la un dispozitiv mobil. corecteaza textul continuu, il rescrie (rescriie), muta cursorul, muta cuvinte sau litere, sare de la un cuvant la mijl unui altul. se numeste swype, cred. te plimbi cu degetul pe un screen cu gura mica.
intr-alta parte, pt un milanez, e foarte greu sa-si atarne la bracinar o d'asta. moroc, mu imposibil.
cu numele, treaba e cam asa:
prima articulare cade la cazul citat, deci mai incetisor.
a doua, treaba ta, poti scoate toate literele din nume, de la aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
la z. o sa ramana un vid in care poti respira in voie. stii cum e, ai dovedit.
al dvs, al..., al cu za...
_____
(asta chiar imi place "pentru așa răzbel în indispensabili.").
by by.
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-13 19:34:51
         
 
  sau, de ce nu? "mîțăuane" sau "mațauoane".
ambele justificate onompatopayc.
primul, de miorlăiturile din marte ale felinelor;
al doilea, de chiorăiturile vintrale ale intestinelor.
deci, deși nu aș (dorii)(!!!) să se întîmple asta, forța sugestiei este potențată de către grupurile semantice al celor două variante.
dar, cum ți-am spus, mesiu mațaone, nu ai brăcinar pe potrivă pentru așa răzbel în indispensabili.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-13 18:56:19
         
 
  @ip
e cam dificil cu apelativul 'mataoane'.
unii pot sa auda 'matauane', si nu as dorii!
interstitiile le las pt. unul dintre admini, ca si rima 'involuntara' a la vp, aluziile(!!!) si iluziile. chiar o mica rezonare nu te scoate dintre ierburi, pay d'aici!
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-13 18:32:54
         
 
  "si acum o intrebare: sunt eu magar sau tu usor agramat?"
(finul Adrian Mihai)

Finule,
Eu nu sunt usor agramat ci extrem de agramat. Cat despre cea de a doua parte a intrebarii: dupa marimea urechilor ati putea fi ce sustineti ca ati putea fi, dar dupa micimea trupului nu putet fi decat iepure!
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2013-05-12 23:12:54
         
 
  tot e bine, cioaca, ai inceput, in fine, sa intri la idei!

"ce-are-un" pentru a nu mai da posibilitatea...

dar ce te faci cu:
care se-aman-a
trag de ureci!
terenul desbaterilor
sansa de isbanda
dezbatant
a-l biruii
sa va poarta semnatura

si acum o intrebare: sunt eu magar sau tu usor agramat?

asa e la varsta ta cand faci pipi, iti curge majoritatea pe papuci!
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2013-05-12 22:50:58
         
 
  "2. posibil a fi concluzia super/abstrasă a unui eseu inteligent despre natura versatilă a celor dramaturgi de operetă, care se dau notorii pe aici."
(generalul Ioan Peia)

Stimate tovarese general,
Incercarea dumneavoastra de a-l invinge pe avocat pe terenul desbaterilor nu are nici o sansa de isbanda, fiindca dumnealui isi castiga existenta dezbatant cu succes cazurile unor mafioti mult mai inraiti.
Singura sansa de a-l biruii pe propriul teren o veti avea numai daca ne veniti cu o piesa patriotica de mare rasunet care sa va poarta semnatura.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2013-05-12 22:01:09
         
 
  erata:
"ce-are-un" pentru a nu mai da posibilitatea inteligentei ultra-agresive a finului posibilitatea sa-si arate muschii.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2013-05-12 21:46:03
         
 
  "radu (sau cum te-o fi chemând în realitate), roagă-l pe nen-tu cioacă să te-ncatrenească, dacă simțești nevoia stringentă!"
(finul Adrian Mihai)

finul, ceare-un cap de rasa,
care se-aman-a curechi,
vad ca iarasi nu se lasa
pana nu-l trag de ureci!

p.s.
Finule,
Dupa parerea mea urechiuse domniei voastre sunt destul de lungi, dar daca insistati!...
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2013-05-12 21:43:02
         
 
  și, apropo: de padina ăla nu am auzit.
poate el de mine.
destul să văd că fu/este (am parcurs primul text - vax!) un manufacturier băsist, din ăia care au combătut pe net contra-cost. dealtfel, încă din start i s-a făcut o propunere comercială.
de, ce nu e de vînzare în România?!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-12 19:33:26
         
 
  mățăoane,
pînă mai ieri fuși un anonim.
acum te dai rezonant-metabolic. ce e drept, fără mișcarea peristaltică a amicului soresculian, rămîneai în notorietatea mică, dar veselă, a cartierului natal, ca, pardon, centurista pe orbitele Hall.
chiorăiturile tale spirituale, oricît le-ai direcționa spre partea superioară a abdomenului, adică acolo unde se distilează samahoanca, tot mici rîgîieli post-ingurgitative, deasupra chiuvetei, sunt.
pentru brăcinarul meu, îți trebuie mai mult tupeu. rezon!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-12 19:28:02
         
 
  "câh." (soricescu)

nu sunt decît două variante:

1. după comul de sub, ai uitat să te semnezi.
și ai făcut-o mai apoi.
e drept, semnătura te definește în toată sple(e)ndoarea metafizică a marii tale personalități!

2. posibil a fi concluzia super/abstrasă a unui eseu inteligent despre natura versatilă a celor dramaturgi de operetă, care se dau notorii pe aici.

Oricum, în ambele cazuri: cîh-amprentă și cîh-concluzie, natura naturanta a stilului soresculian este foarte trendy.

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-12 19:19:25
         
 
  mda, e în regulă, sunteți și continuați a fi egali cu voi înșivă. adicătelea niște triști...

radu (sau cum te-o fi chemând în realitate), roagă-l pe nen-tu cioacă să te-ncatrenească, dacă simțești nevoia stringentă!

iar mata, liliac sorescian, șezi pe ciuci și nu mai ridica praful, că faci prea mult caz de ceea ce, de fapt, în realitate, nu ești!
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2013-05-12 15:41:22
         
 
  mihăiță mamă, dacă te-am enervat, fă-mi un catren din alea satirice de îndreptat năravuri, cu bolduri inteligente și cu răutăcisme, pune-mă, soro, la punct, să-mi sară fulgii! și-ți trece, îți spun eu.
(ca să nu ți-o pun iar între buturi, păcatele mele, promit să nu-l citesc prea curând).
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2013-05-12 00:06:03
         
 
  am, de care bracinar ne tragem?
bine-i sa nu-l nimeresti pe p-al' de trage ip.
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-11 23:14:41
         
 
  câh.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-11 23:07:16
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Măi mihăiță! Fii bărbat, băiatule... Joacă-te în nisipuț cu Peia și ai grijă la rățuște.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-11 23:05:59
         
 
  poate ca au mai spus-o si altii inainte, dar trebuie sa recunosc totusi ca unii chiar sunt otraviti. ca au luat cate putin si acum rezista otravii, in fond, e o treaba buna! insa, ramane un of mare de tot, da' mare: de ce atata fiere!!!
am vazut atitudine nikului .solitaire - tina, foarte constructiva: taie, sterge adauga, lasa variante, sau nu, asculta. cu folos.
90% din replicile de aici sunt create de limba romana pt a fi spuse, nu scrise. poti sa razi copios cand discutia cade doar in atac la la prsoana. dar e tragic. si asta e mult mai grav decat supervizarea editorului.
eu chiar nu cred ca tre' sa scoatem cuvintele astea ...ictir, ra..t, etc. sunt f romanesti. injuratura, are si ea farmecul ei, dar nu sa fie porcoasa, asta e scoasa de orice admin pe orice site.
restrictiile sunt prea mari - nu vreau sa zic aproape de cenzura (institutia. e ok atata vreme cat nu exista cea interioara, personala), dar nu te poti desfasura. intr-o era a vitezei, dureaza o alta era sa stii o parere. inteleg si ca unii doar exagereaza (cum am vazut la textul lui tanase postat de fl. sorescu - si in vreo inca 8-9-10) , dar pot fi stersi dupa aceea. ca peste tot. iar daca jignirile sunt grave, exista justitia. recunosc ca e un mod excelent de a o evita!
___________

@ ip, cred ca era mai bine sa spui dintr-o vitrina, decat dintr-o vintre. puteai sa afli cine a inventat-o si de ce. nu stiu daca inainte de tintar. cred ca nu. si daca iti place asa mult limbajul comun cu artificii, ... mai e mult pana la viorel padina.
http://avp-cenzura.blogspot.ro/
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-11 23:00:20
         
 
  iar pe mata, umbra lui marin sorescu la lilieci, am vaga impresie că te cam penetrează în mod rușinos grija în legătură cu persoana mea.

ghicii?
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2013-05-11 23:00:11
         
 
  sorilă,
'te și te culcă!
ești genial, da' numai cînd dormi.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-11 22:58:20
         
 
  stimate dt, cred că fondul discuției era altul, nu dacă eu m-aș apuca de scris în stilul lui ovidius... dar e bună și deturnarea atenției făcută așa cum încercați să o faceți dvs!

problema era alta și cât se poate de simplă, anume că m-am temut, pentru o clipă, că i-au murit lăudătorii mățăoanului, ceea ce, în definitiv, ar putea fi o explicație a autoosanalelor.

iar tu, radu mamii, chiar că nu meriți nici un răspuns...
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2013-05-11 22:56:07
         
 
  Și , crede-mă - nu este o glumă. Aveam mult mai mari așteptări de la tine. Voi înceta orice dialog cu Luminăția ta, întrucât nu vreau să mă transform într-o maimuță. Pentru mine bunul simț contează.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-11 22:33:33
         
 
  Ioan Peia, tu să fii sănătos. Și, pe cât cu putință, mai puțin penibil.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-11 22:27:17
         
 
  ei aș!
ei aș!
ei aș!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-11 22:22:19
         
 
  Am scris doar la lumina ecranului laptopului și se vede ce a ieșit. Dar se înțelege. Scuze!  
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2013-05-11 22:12:26
         
 
  Domnule Peia, nu vă mai victimizați degeaba. Niciun comentariu care conține "hai sictir" ori încalcă regulamentu nu va trece. Și rog și pe ceilalți editori să procedeze la fe.

PS. "I-ați turtit fesul#" Poate în imaginația domniei voastre. Că în rest, în oricare polemică sau încercare de polemică ați fost adus
n situația de autocontradicțe. Cum credeți că pot lua în serios simple afirmații fără nicio argumentație sustenabilă! Dumneavoastră atâta știți. Neaând argumente,
ncălcați premedditat regulamentul. Pentru a fi sabcționat și apoi pentru a vă victimiza. Vă informez că dacă nu veți
ncălca regulamentul orice afirmație a domniei voastre va trece fără probleme. Vă înșelați crezând că susținerile dumneavoastră sperie pe cineva!

Vă doresc suuces și să vă adaptați la o viță comunitară, pe site, normală!
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2013-05-11 22:10:18
         
 
  între timp, observ că sunt unii care nu pot trăi decît ronțăindu-mi oleacă din posterior!
poftă bună!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-11 22:07:20
         
 
  păi da, că am prins figura: atunci cînd vreau să treacă musai ceva, îmi exprim îndoiala că ar scăpa prin interstițiile generozității editoriale.
pun, adică, la încercare, ambîțu editorelui, care, ca să arate lumuliții cît de imparțial este, validează taman comurile care pun la îndoială buna-i credință.
ca în cazul de față.
las-o-n fasole, nene!

 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-11 22:05:21
         
 
  sorilă, luminatule,
îți propun să-ți vîri capul într-un bol și să tot respiri același aer. te-am pierde de client. ar rămîne, vai, dramaturgia română văduvă și neconsulată.
eu zic că, mai înainte de face pe dășteptu, drmaturgule pîrît, să mai pui mîna pe cîte-o carte, să afli cum e cu asfixia cu codoi. că dacă tot răsfoiești tot mereu aceeași broșurică mov, care-ți care-ți spune ție că ești cel mai luminat dintre dramaturgi, îți crește prea mult volumul bulelor din sînge și riști să devii remakeul lu bulă răposatu.
pdap, n-ai fason pt contre cu mine.
mai bine ai juca țintar cu mățăoanu, pt că amîndoi sunteți de-o vintră.
ăsta, editoru, ofticat că i-am tot turtit și lui fesu, lasă să treacă doar cîte-o replică de-a mea, din joi în paște. asta ca să arate că e, totuși, imparțial ca românu cioacă, cînd zbura peste apă, la pieile roșii. ca să facă schimb de spectre cromatice.



 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-11 21:59:41
         
 
  oarecare legătură  
Postat de catre Dragos Tudose la data de 2013-05-11 17:41:45
         
 
  nu vă enervați, domnilor, mihăiță-și vântură și el aerul de sub limbă, de bucurie c-a-nviat stăpân-su :)  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2013-05-11 17:40:11
         
 
  Mișto filmulețul, Radule. Poate înțeleg ceva și inteligențele astea cafenii. Deși mira-m-aș...  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-11 17:36:11
         
 
  Evident, Dragoș Tudose, că asta spune Liviu. Dar unii dintre noi simt nevoia să-și mobilizeze puținii neuroni. Doar doar s-or vedea mai mulți.  
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-11 17:20:10
         
 
  Domnule adrian mihai, întîi că umorul, într-adevăr, nu poate să fie înțeles chiar de toți (ar fi și păcat), iar pe de altă parte, dacă dvs v-ați apuca acum (astăzi, 11.05.2013) să scrieți poezii în genul celor ale rafinatului poet roman Ovidiu, chiar dacă acesta are oarecare legături cu spațiul nostru (carpato-danubiano-etc), tot ridicol s-ar numi că sunteți.  
Postat de catre Dragos Tudose la data de 2013-05-11 17:10:55
         
 
  "acolo unde te cauți pe tine
nu te găsești același pentru că aerul pe care îl respiri
este mereu altul"

normal! dacă ai respira mereu același aer, te-ai sufoca, dracului! - I. Peia."
Pe asta de unde ai mai scos-o? Poți foarte bine respira același aer, la fel cum te poți și schimba.
De unde și vorba: "Mai schimbă și tu aerul".
Doar tu, Ioane, produci aceleași noxe, oriunde ai fi.

 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-11 17:02:45
         
 
  Adrian Mihai, ceea ce caută a spune Liviu, e clar. Anume că, in calitate de prozator, ar fi mediocru.
Mătăluță însă tare îți place a face pe deșteptul.
Și - să mă ierte Domnul - nu văd nici care sunt argumentele tale, nici ce te mână în luptă. Vorbești ca să nu taci.
 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-11 16:57:05
         
 
  @a.m., mie mi se parea ca textele mele se incadreaza pe alta interfata a (post)modernitatii!
dar daca bateti acolo, eu nu ma regasesc unde ziceti.
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-11 15:33:22
         
 
  proza/ele le am gata in minte, intr-o suflare. dar cred ca e o problema la stil. as ajunge un biet prozator de prin,'30-'60. pentru unii. pentru altii, mai inainte(?) de-atat.
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-09 21:47:45


tare de tot asta, dle mățăoanu ori cum v-o fi chemând, deoarece, în perioada menționată se încadrează, să dzicem, un panait istrati ori un "teneșii" uiliams. cum ar veni, nește mărunței și ei, acolo, și v-a năpădit teama de a nu vă complace în mediocritatea lor...

dar cum modestia e pentru modești, vă înțeleg umorile. sau umorul. fie, el, și involuntar!
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2013-05-11 15:24:07
         
 
  mulțumesc @radu ștefănescu, sunt sigur că acest căpcăun l-a scos înainte din butoi pe ăla, d. ieugene!  
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-11 15:17:09
         
 
  și eu vă salut, i.p.
(scuzați, numai conținuturi)!
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-11 14:58:37
         
 
  totusi...

 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2013-05-11 13:10:10
         
 
  ce banalități fără cap și coadă!
ce plăcintă interminabilă de farafastîcuri de mult consumate!... și ca stil, și ca înțeles.

auzi, cică:

"acolo unde te cauți pe tine
nu te găsești același pentru că aerul pe care îl respiri
este mereu altul"

normal! dacă ai respira mereu același aer, te-ai sufoca, dracului!
în plus, de cînd a ajuns aerul amprenta, din buletin, a individului?
simple trăcăneli și ifose poetice!



 
Postat de catre ioan peia la data de 2013-05-11 12:40:13
         
 
  Domnule Sorescu, sunt cât se poate de Iulia, până și buletinul îmi dă dreptate în acest caz :)  
Postat de catre Iulia Elize la data de 2013-05-10 12:41:00
         
 
  multumesc foarte frumos, @iulia, sunteti amabila si directa, ceea ce imi place pentru ca pot sa ma pozitionez catre o opinie.
proza/ele le am gata in minte, intr-o suflare. dar cred ca e o problema la stil. as ajunge un biet prozator de prin,'30-'60. pentru unii. pentru altii, mai inainte(?) de-atat.
 
Postat de catre Liviu Mataoanu la data de 2013-05-09 21:47:45
         
 
  Doamnă/domnișoară Elize, mărturisesc că am suspectat/suspecteaz faptul că sunteți clona unui domn(ișor) poet. Da' las suspiciunile la o parte și vă iau de bună.
Mă bucur de cele ce-ați spus relativ la poezia lui Liviu, așteptam ca, în sfârșit, cineva să aibă ochi să o vadă...
Liviu este un poet cu adevărat bun - de anvergură. Asta dacă nu ne împiedicăm de liniițe și linioare.
Și ăsta e doar începutul, să vedeți ce va urma...
 
Postat de catre Florentin Sorescu la data de 2013-05-09 21:25:39
         
 
  Chiar dacă poemul este destul de amplu, are acel -je ne sais quoi- care te face să îl citești pe nerăsuflate. Părerea mea este că v-ați descurca foarte bine și în proză, dacă nu ați încercat până acum, nu e târziu să o faceți de acum încolo, părerea mea sinceră. Oricum, pe scurt, poemul a plăcut, și drept e, aveți un stil de a scrie bine definit, recognoscibil. Felicitări!  
Postat de catre Iulia Elize la data de 2013-05-09 20:38:30
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE