|
|
|
|
|
|
|
|
|
Câteodată |
|
|
Text
postat de
Ioan Grigoras |
|
|
- Am câteodată-un sentiment ciudat
Când simt c-ai dispărut, iubita mea,
Prin anotimpul ăsta încurcat
În care primăvara nu mai vrea
Nici să zâmbească, nici ca să mai stea.
Și cred că doar o clipă-n visul meu
Te-ai rătăcit și vrei să pleci cu ea,
Dar vreau să-ți spun că-n urma ta un hău
Rămâne, veșnic, nu altcineva.
Am uneori un sentiment plăcut
Când simt că ai să fii mereu a mea;
Atunci mă liniștesc și te ascult.
- Simt, câteodată, că-ți lipsesc acut,
Iubirea-i anotimpul inocent
Și-ncepe-n roua primului sărut
Apoi devine foc incadescent.
Nu pot să-ți vindec temeri, nicidecum...
Și eu mă tem, dar dacă îmi zâmbești
Nu mă-ndoiesc că am ales un drum
Care mă duce, lin, spre porți cerești.
Eu sunt a ta, la mine să ajungi
Ți-am presărat în cale praf de stele,
În nopți de iarnă înghețate, lungi,
Când te purtam în gândurile mele.
Ioan Grigoraș & Lili Trif
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23932 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|