PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Iarasi despre cumani (adica politica) Text postat de Amelia Cojocaru 1. Referitor la faptul că ”nu se poate vorbi nici de românism până aproximativ în aceeaşi epocă, adică cea a deşteptării naţionalismului din secolul XIX” Potrivit aceleaiași logici, nu se poate vorbi nici de germanism până în sec.XIX, nu se poate vorbi de ”Americanism” sau de franțuzism. Toate chestiunile astea sunt bine cunoscute în istorie. Nimeni nu se legitimează de la popor înainte de 1776 – 1789. Esența statului erau monarhul și altarul. Ei legitimau statul. În Franța Louis XIV se exprima: Statul sunt eu! Dacă oamenii erau suspuși ai Regelui, iar nu cetățeni, ei nu se considerau francezi în sens politic. Atenție! POLITIC. Cultural ei erau francezi, firește. Și la noi exista conștiința românității. Ce-i prostia asta cu păturile conducătoare care nu s-ar considera românești??? Păi la 1600 boierii lui Mihai Viteazul nu știau că sunt români??? Dar ce credeți că erau, cumani, daci, pakistanezi??? De ce Țara se numea Valahia, adică Țara românilor? Că erau de un neam cu moldovenii și ardelenii constituia o realitate, mai mult decât ideologie politică. Când Matei Basarab era în conflict cu Vasile Lupu, intervine un călugăr sârb, diplomat, care le reamintește că moldovenii sunt sunt de un neam cu muntenii! Asta la 1640. Da, este adevărat, în evul mediu comuniunea religioasă era, desori, mai puternică decât cea etnică, dar cu atât mai mult românii împărtășesc aceeași identitate. Dacă citiți scrieri religioase ale epocii (arborele lui Iesei și altele) veți înțelege că etnia, neamul, nu erau deloc neglijate. Fiecare evanghelie începe cu originea, cu neamul lui Iisus. Credeți că românii nu știau de originea lor și de rudele lor de sânge? Dar conștiința creștină este, categoric, mai puternică decât cea etnică în evul mediu. De lege românească însemna de lege creștinească atunci. Nu exista rușinea de a fi croat, sârb sau grec dar exista rușinea de a nu fi de dreaptă credință. Era falia decisivă. Turciții sunt refuzați de țară și omorâți, chiar dacă etnic erau români. De ce credeți că Miahi Viteazul, abia sosit la Alba Iulia ca principe, ia măsuri în favoarea ortodocșilor? Citiți scrierile lui Szamoskozy, contemporan cu Mihai, veți înțelege că maghiarii epocii înețelegeau foarte bine ce se întâmplă, aveau o cruntă adversitate față de Mihai, ”valahul”. De ce românii (în primul rând la nivel de elită) nu ar fi înțeles situația de aceeași manieră? Românii nu aveau sentiment de neam, nu aveau conștiință, ei funcționau la nivel de trib sau care ar fi explicația? Sau erau ”altfel”, cum îi definește Boia? De ce credeți că Ștefan cel Mare era cinstit ca sfânt la Târgoviște la 150 de ani după moarte? (vezi mărturia lui Paul de Alep) Expedițiile sale militare de la București, motivate politic, erau demult uitate. Conștiința ortodoxă și românească e mai puternică. Nu v-ați întrebat cum se face că atât Moldova cât și Țara românească au la originea întemerilor nobili români din Transilvania? Sunt izvoare categorice, pe care Neagu Djuvara nu a încercat să le răstălmăcească, referitoare la acțiunea din Moldova, la 1350, a cnezilor români din Maramureș. Inițial Dragoș, supus regelui maghiar, trecut la catolicism, aflat la originea familiei de grofi Dragfy, apoi Bogdan din Cuhea care înfrânge Ungaria și se face domn la Baia, în Moldova. Cum să se inventeze românismul în sec.XIX dacă toți cronicarii scriau în sec.XVI-XVII despre originea latină a românilor din toate teritoriile locuite de dânșii? Este adevărat, în sec.XIX se introduce în politică un principiu: un stat are ca bază nu voința unui suveran, nu Tradiția, nu legitimarea Bisericii. Un stat este constituit de o națiunea, adică o comunitate de oameni având oriini comune, aceeași limbă și același destin. Națiunea ține de politică, de înlocuirea monarhiilor cu republici naționale, după mofdelul francez de la 1789. Este etnia adusă în politică, oameni buni! Nu înseamnă că atunci se inventează etnia! Etnogeneza popoarelor europene are loc în primul mileniu creștin (depinde de la caz la caz perioada, dar aproximativ între 400 și 700). 2. Neagu Djuvara face un amestec inadmisibil între concepte etniciste, altele naționaliste, bașca cele rasiste (!!!), în scopul deloc dezinteresat de a desființa conștiința națională a românilor. Este foarte simplu: fără conștiință națională nu poți avea stat modern, fără stat, te conduc alții, în interesul lor. N. Djuvara preia în scrierile sale o bună parte din viziunea maghiară asupra istoriei românilor. Lecturați o istorie a maghiarilor și vă veți convinge (Paul Lendvai îl găsiți în română la Humanitas, chiar dacă e mult mai puțin categoric decât ceilalți). Toată povestea cu cumanii este o creație a Budapestei. Iată de ce: Chestiunea cumană aparține istoriei maghiare. Cumanii erau nomazi păgâni ce îşi aveau centrul la nordul Mării Negre şi Mării Caspice şi care controlau militar şi cnezatele şi voievodatele de la est şi sud de Carpaţi. Este plină istoria timpurie a ruşilor kieveni de referiri la poloveţii din nordul Mării Negre. Înfrânţi de tătari la Kalka, cumanii din vest se retrag în Ungaria, unde trec la catolicism (40.000 de corturi). O parte mică dintre cumani, conduşi de Jonas, ajung în Bulgaria, iar urmaşii acestuia vor întemeia dinastia Terter (sau Tertereș), având o pronunţată identitate vreme de veacuri şi aparţinând clanului Terteroba. Se observă uşor că problema cumană este una care îi priveşte îndeosebi pe maghiari. Regele Ungariei și-a luat din 1233 și titlu de rege al Cumaniei. Există o relaţie plină de solidarizări şi conflicte între maghiari şi cumani, a cărei istorie s-ar întinde pe sute de pagini. Pentru publicul din România este însă puţin cunoscut acest aspect, încât „misterioşii” cumani sunt repede conectaţi cu fapte cunoscute nouă (e firesc, aşa funcţionează logica umană, legi de ceea ce îţi este cunoscut). Ne întrebăm dacă denumiri precum Comana sau Vadul Cumanilor sau numele nu ştiu cărui boier nu sunt argumente pentru o etnogeneză cumano-română. Dar istoria Ungariei este plină de cumani, fără a crea astfel de „probleme”. După primirea celor 40.000 de corturi (cca. 200.000 de cumani, un număr foarte mare atunci), Ungaria se vede confruntată cu următoarele probleme: • Cumanii voiau să locuiască doar împreună şi nu risipiţi prin toată ţara • Obişnuiţi cu traiul nomad, nu respectau proprietăţile şi culturile sedentarilor maghiari de la 1230. • Aşa se ajunge ca regele lor, Kuthan, să fie asasinat de nobili maghiari, iar cumanii să prade Ungaria drept răzbunare. Pentru repede doritorii de sinteze, este de observat că o simbioză dintre un popor nomad şi unul sedentar este foarte greu de realizat, inclusiv dacă au aceeaşi religie. • Ulterior, regele Béla al IV-lea, i-a colonizat pe cumani lângă Tisa, iar Ştefan, fiul lui Bela, se va căsători cu Elisabeta, fiica lui Kuthan, pentru a pecetlui împăcarea. Fiul lui Ştefan şi al Elisabetei este cunoscut în istoria Ungariei ca fiind Ladislau al IV-lea Cumanul (Kun Laszlo în maghiară) pentru pronunţata sa identitate cumană. Se îmbrăca precum un cuman, se purta în consecinţă şi nu avea încredere decât în garda cumană şi în ostaşii cumani recrutaţi. Slab integrat, a fost excomunicat (era catolic de formă) şi ucis. Şi istoria cumanilor în Ungaria se poate urmări veacuri după aşezarea din secolul XIII. Atenţie, încă îi regăseam pe cumani, având autonomie, în timpul împărătesei habsburgice Maria Tereza, la 1760! Cum să fie românii urmarea unei simbioze cu cumanii în condițiile în care nu regăsim decât vagi urme de toponime sau onomastice, discutabile și acelea, dar fără influență în limbă, în instituții, în port, obiceiuri, religie. S-a păstrat un Codex Cumanicum, limba cumană era turcică. Fondul turcic în maghiară este bine reprezentat, spre deosebire de română. Toate numele urmaşilor lui Basarab sunt pur româneşti, sunt înmormântaţi în biserici ortodoxe şi se îmbracă după moda creştină a timpului! În niciun document emis de cancelaria domnească nu se întrevăd urme ale unei influenţe cumane în limbă! Să nu uităm că Laszlo Kun al Ungariei a murit la 1290, adică e contemporan cu Tihomir şi posibil Basarab. Nici un document maghiar nu face referire la Basarab „Cumanul”, dar căruia i se spune în schimb schismaticul valah! În Ungaria, cuman însemna locuitor din sud-estul Ungariei. Kunság (Cumania) era spaţiu în care s-au stabilit triburile cumane prin îngãduinþã regalã în secolul al XIII-lea. Apreciatul poet Ady Endre scria: Poetul Pustei (A Hortobágy poétája) De neam cuman,fecior cu ochii mari, De mii şi mii de doruri chinuit, Pãzea cirezi de vite şi cutreiera Maghiarul Hortobágy vestit. I¬-au înrobit duiosul suflet, De sute de ori, amurguri şi miraje, Dar neamuri de cirezi o frângeau De¬-i creştea în inimã vreo floare. Avea mii de gânduri minunate, Se gândea la vin, la femei, la moarte, Menestrel ceresc s¬-ar fi fãcut Pe alt meleag, în orice altã parte. Dar când îi vedea pe ciracii-n cioareci, Murdari şi blegi, când ciurda o privea, Îngropa îndatã melodiosul cânt Şi murmura sudãlmi sau fluiera. Ce înseamnă în română coman, expresia cea mai des întâlnită? Mulţi consideră că ar fi de origine latină de la coma - creastă sau coamă. De aici şi comanac, comanace (comănace), acoperământul capului la călugării ortodocşi. Cumanii se numeau pe ei inșiși kipceac dar e probabil ca românii să le fi spus cumani sau comani. Anumite denumiri de locuri pot însemna "creastă", altele pot să evoce trecerea pe acolo a poporului cuman, care trebuie să fi făcut o impresie foarte puternică în rândul românilor, cu alaiul lor de corturi, căruţe, războinici cu familii, armăsari şi cirezi de vite care treceau spre Ungaria. Dacă “Basarab infidelis Olacus noster”, cum îi spunea Carol Robert de Anjou,regele Ungariei, a fost urmaşul vreunei căpetenii cumane stabilite în Ţara Făgăraşului asta nu schimbă cu nimic caracterul românesc al statului şi poporului. NU se cunosc autonomii cumane la noi, nu se cunosc sate de cumani. Avem prin unele zone huţuli, sunt în Basarabia găgăuzi, urmaşii uzilor migratori, avem în deltă lipoveni dar nu cumani. Precizez că Basarab I, potrivit pomelnicelor de la Câmpulung și Râmnicu Vâlcea, a fost căsătorit cu Marghita, cu care a avut doi copii: viitorul domn Nicolae Alexandru (1352 - 1364) și Teodora, căsătorită cu țarul Bulgariei, Ivan Alexandru al Bulgariei. În actele emise de Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, se face referire la Basarab I ca fiind „schismaticul şi necredinciosul nostru voievod”, termenul schismatic având înţelesul de „ortodox”. Necropola de la biserica domnească de la Curtea de Argeş nu lasă urme de îndoială asupra dreptei credinţe a voievozilor depuşi întru adormire în acest lăcaş ortodox, un Saint-Denis românesc. 3. Metoda de a transfera chestiuni mai delicate ale istoriei maghiare asupra celei românești nu este nouă. A fost bine aplicată și în cazul lui Vlad Țepeș. Mihai Ungheanu a demontat într-o cunoscută lucrare – Răstălmăcirea lui Țepeș, mecanismele prin care o temă bine cunoscută a imaginarului maghiar de secol XVI-XVII, "vampirismul", sadismul şi uciderea tinerelor fecioare de către Elisabeta de Bathory, o scelerată, este proiectată asupra românilor sub forma vampirismului lui "Dracula de Transilvania", prin care povestitile despre cruzimea domnitorului român de la 1462 se combină în mentalul occidental cu vampirismul şi practicile Elisabetei Bathory. Subiectul romanului lui Bram Stocker i-a fost propus acestuia de profesorul maghiar Arminius Vambery, iar Bela Lugosi l-a popularizat prin filme. Urmarea se cunoaşte: România înseamnă azi Dracula! Aşa şi în cazul de faţă: cumanii sunt legaţi indisolubil de istoria românilor, deşi ei aparţin istoriei maghiare. Mai grav este faptul că românii sunt extrem de uşor dispuşi a asculta şi crede poveşti ieftine. 4. Există mania desconsiderării noastre, a proiectării unei imagini modeste asupra voievozilor. Iată mai jos ce spun arheologii: În 1920 s-a deschis mormântul lui Basarab I sau al unui urmaș al său. La deschiderea mormântului, personajul domnesc a fost găsit acoperit cu un giulgiu de mătase mult deteriorat. Personajul poartă o tunică purpurie lungă până la jumătatea femurului și strânsă pe trup. Tunica este cusută cu fir și decorată cu mărgăritare, în special la mâneci (manșete și coate), și este închisă în față cu 30 de nasturi de aur smălțuiți cu verde astfel încât pe bumb să înfățișeze stema dinastiei Basarabilor: scut despicat, fasciat în jumătatea dreaptă în opt zone care alternează aur-verde. Circa 20 de nasturi similari decorau și antebrațele mânecilor. Peste mijloc, personajul este încins cu o centură de piele căptușită cu catifea, ornată cu fir și mărgăritare dispuse în romburi, având steluțe de aur la colțuri, centură care se închide printr-o pafta din aur atent lucrată. Paftaua reprezintă un castel în miniatură în centrul căruia se află o lebădă cu cap de femeie. Sub tunică se afla o vestă din care nu s-au mai păstrat decât bordurile de la gât, mâneci și din față, bogat ornate cu mărgăritare. Din cămașă a mai rămas doar dantela de la guler, din mătase și fir, realizată în tehnica „pointe de Venise”. Pantalonii și încălțămintea nu s-au păstrat, însă e probabil ca acestea din urmă să fi avut vârfuri ascuțite și lungi, după moda vremii. Pe cap, personajul poartă o diademă de fir decorată cu mărgăritare, care alunecase și, când a fost descoperit mormântul, ajunsese sub bărbie. Mâinile erau prinse pe piept cu o legătură ornată cu mărgăritare care formau crucea patriarhală și erau acoperite cu mănuși decorate cu aceleași pietre prețioase. În degete au fost găsite patru inele din aur și pietre prețioase, purtând mai multe inscripții săpate pe verigă. Prima dintre acestea este „Ave, Maria, gracia plena Dominus te[cum]” (adică „te salut, Marie, cea plină de har, Domnul e cu tine”), iar cea de-a doua este „† Iesus autem, transiens per medi[um illorum, ibat]” (adică „† Iar Iisus, trecând prin mijlocul lor, mergea”) — versetul 4:30 din Evanghelia lui Luca. Concluzia asupra inventarului acestui mormânt, așa cum o expune istoricul Constantin C. Giurescu, este că „voievodul de la Argeș, așa cum ni-l arată veșmintele și podoabele sale, putea sta alături de cei mai străluciți monarhi ai Europei contemporane. N-a fost atunci, în veacul al XIV-lea, la curtea voievozilor noștri, o viață umilă, modestă, de țărani păstori și plugari, așa cum s-a crezut, plecându-se de la idei preconcepute, atâta vreme, ci tot fastul și strălucirea unei societăți de nobili, de boieri cu proprietăți întinse și cu legături puternice atât cu feudalii dinastiei angevine, cât și cu Bizanțul și imitatorii acestuia din urmă, cu «țarii» sârbi și bulgari”. Actual, mormântul se păstrează deschis, iar personajul este învelit în giulgiu alb de mătase. Stema de pe nasturi Stema este alcătuită dintr-un scut franțuzesc despicat, primul câmp fiind fasciat în opt piese din aur alternat cu verde. Cel de-al doilea câmp este din aur plin. Numismatul Octavian Iliescu consideră că respectiva stemă era autoconferită de către posesorul ei, în sensul că metalul folosit (aur) era superior celui din stema seniorului maghiar (argint). De aceeași părere este și heraldistul Dan Cernovodeanu[10], care compară acest herb cu cel al lui Ștefan cel Mare, regăsit în Tetraevanghelul din 1502. Cel din urmă adoptă pentru câmpul fasciat o cromatică alternativă azur-verde, care ar putea proveni din multiplele legături de sânge între familiile domnitoare ale Basarabilor și Mușatinilor. Arheologul care a descoperit mormantul princiar își amintea: Am făcut fotografiile de rigoare și ne-am îndreptat apoi către biserica „Sfântul Nicolae Domnesc”, cea mai veche din localitate, unde se descoperise de curând mormântul lui Basarab-Vodă, adevăratul întemeietor al Țării Românești. Descoperirea îi aparținea istoricului Virgil Drăghiceanu și săpăturile se făcuseră sub neîntrerupta lui supraveghere. ~Mormântul lui Basarab era lângă un stâlp pe care se aflau picturi măiestrit realizate și suprapuse, datorită cărora savantul român făcuse însemnata descoperire. Sub un cristal gros se vedea acela care fususe viteazul stăpânitor al Țării Românești. Hainele, ca prin minune, îi erau neatinse de vreme. Avea o tunică roșie ca vișina putredă și era încins cu un cordon de aur, cu catarame, reprezentând un castel medie¬val. Părul, barba și mustățile se conservaseră foarte bine. Voievodul ne-a uimit prin statura lui impozantă: avea aproape doi metri și era foarte spătos! ― Ia uitați-vă, mă, ăsta român!...~ Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Nu, nu domnule coleg, nu vă învăţ nimic în legătură cu maşina vărului domniei voastre. Cât despre argumente m-am lîmurit! Păi cum cum o să vă învăţ eu ce maşină are vărul domniei voastre?   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2013-03-10 21:08:04               Anul trecut, fiind in tara, in timp ce luam cina la una din terasele pline de muritori de foame din Timisoara (vorba pretenului Reche), un tip care era intamplator cu noi la masa incepe sa se laude ca varu-su' si-a tras un Chrysler Pontiac de moare lumea. La care cumnatul meu, roman si el, de vreo 20 de ani manager la Chrysler Headquarters and Technology Center a indraznit sa spuna ca masina aia nu poate fi Chrysler Pontiac, fiindca sunt doua branduri diferite. Pontiacurile sunt facute de General Motors, iar Chryslerurile de Chrysler. A spune Chrysler Pontiac este ca si cum ai spune ca ai un Audi Volkswagen sau un Fiat Renault. Saunt branduri diferite. - Ce, bah? Ma inveti tu pe mine ce masina are varu-miu? :)   Postat de catre General Motors la data de 2013-03-10 20:45:02               Atunci veniţi cu argumente. Nu cu glumiţe! Glumiţele sunt bune că mai descreţesc fruntea. Dar printre argumente. Nu în loc de!   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2013-03-10 20:34:45               Hahaha, pai tocmai aste imi este pregatirea, domnule Cristescu! Istorie si Religie. De aceea nici nu bat campii ca altii. Ceea ce faceti acuma este sa vindeti castraveti gradinarului. Ce v-am spus eu ca romanii le stiu pe toate? Recunosc, romanii le stiu pe toate, dar le stiu invers.   Postat de catre General Motors la data de 2013-03-10 20:24:12               Respectul Bisericii, ca instituţie, şi, în special, în perioada de formare şi poate şi de menţinere a statului naţional unitar român, este una. Cu preoţii şi, mai ales, cu unii preoţi din zilele noastre, este altă problemă. De aceea nu agreăm dezbateri religioase aici. Decât în măsura în care ele servesc istoria şi, bineînţeles, literatura!   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2013-03-10 20:19:09               "Printre altele, iată de ce trebuie respectată Biserica." (Emanuel Cristescu) Stimate domnule profesor, Nu trebuie respectata numai biserica ci preotii care isi varsa sudorile pentru a o slujii cu credinta. Biserica fara preoti, domnule Cristescu, este ca o turma faca cioban. Ci ce se alege de o turma fara cioban numai tovarasul lup stie. Ori eu am observat ca dumneavoastra il trtati predicile paritelui Sorin Olariu cu respectul pe caare il are un musulman fata de carnea de porc. Pai ce facem aici, una tamaiem si altceva fumam?!   Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2013-03-10 20:13:29               Excelentă poziţie. Se vede treaba că românii înţeleg să-şi ia destinul în propriile lor mâini. Şi uşorul recul în faţa imposturii care, chipurile, vine din lumea liberă, sper, să se fi terminat. Poate o trimitere la surse ar mai diminua din zelul acelora care nu pricep despre ce este vorba ori sunt rău intenţionaţi. Însă, cu siguranţă, în tot răul este şi un bine. Bazaconiile cumanoide, iată, oferă posibilitatea, ca un fel de datorie de conştiinţă, de a ieşi din turnul de fildeş al specialistului, în piaţa publică. Pentru că adevărul necunoscut, ori ţinut sub obroc, nu face bine. Printre altele, iată de ce trebuie respectată Biserica. A fost de-a lungul timpului pilonul statalităţii şi expresia neamului. Ceea ce nu-i puţin. PS Cu toată simpatia, domnule Epi vă sugerez să vă abţineţi. Domeniul vă excede posibilităţile şi pregătirea. N-aţi făcut nicio dovadă că aţi măcar la o sută de poşte aproape de subiect. Cu glumiţe nu se obţine decât, cel mult, un zâmbet!   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2013-03-10 19:35:58               Despre pecenegi, nimic?   Postat de catre General Motors la data de 2013-03-10 19:01:07	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23930 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE